In luna mai a acestui an, la precedentul “protest spontan” al angajatilor RATC gandeam si chiar le-am spus unora dintre ei ca acela a fost un act de curaj, chiar daca in afara oricarei reguli de lupta sindicala, cu posibile repercursiuni legale asupra fiecaruia dintre ei. Tot atunci, am vorbit despre faptul ca asa ceva NU trebuie sa se mai intample, pentru mai multe motive: risca sa isi invalideze orice demers de negociere cu autoritatea locala, risca sa isi atraga ura unui intreg oras (poate cel mai pronuntat si pagubos risc), risca sa fie buni de plata pentru prejudiciile aduse eventual companiei.  Cu putina coeziune si organizare la acel moment, acum lucrurile ar fi stat cu totul altfel.

 

Au stiut ca lupta sindicala nu este aceasta, si ca daca vor o negociere pe pozitii de forta, sa nu mai ajunga la momentul in care roata autobuzului nu se misca, ci la o secunda inaintea acelui moment, sau poate chiar si la greva generala, dar cu sustinerea partiala a activitatii.

Pana la urma e ca la fotbal. Cand esti profesionist si joci organizat, dupa un set de reguli, nu poti sa ceri cartonas rosu la un fault in curtea scolii la miuta, pentru simplul motiv ca regulile sunt altele. La fel si cu “grevele”. Cand sunt facute cu legea in mana, dupa un set de reguli, sunt mijloace legale, morale si chiar eficiente de lupta sindicala si de realizare a intereselor celor care le propaga si sustin. Sunt nenumarate cazurile in care grevele au solutionat doleante, si nu mici. Greva nu e doar o oprire a lucrului, e un ansamblu de actiuni care conduc spre o finalitate dorita de cei care o realizeaza. Sunt un sustinator al luptei sindicale, dar NU asa. Aceasta nu este lupta sindicala. Ce au facut ieri soferii RATC se numeste refuzul indeplinirii sarcinilor de serviciu pentru fiecare dintre ei, adica au iesit la miuta dar vor observator federal. Nu se poate asa. Pentru fapta sunt pasibili, fiecare, de sanctiuni disciplinare si pecuniare grave, avand in vedere si momentul ales pentru acest protest.

Demersul conducerii RATC cu declararea grevei ca nelegala este unul futil, in conditiile in care teoretic nici nu au cu cine sa se judece (sindicatul nu a organizat “greva”, iar alti organizatori fatisi nu sunt), iar pe de alta parte nu poti sa declari ilegala o greva care nu exista ca greva. Daca vor sa obtina prejudicii de la angajatii care au refuzat sa lucreze, demersurile sunt altele. Poporul insa cerea sange ieri (poate pe buna dreptate), si autoritatile au aratat sabia cu care vor sa taie in carne vie, nepatata inca de sange. Nu e loc in presa de explicatii juridice, ci doar de spectacol si “greva este ilegala, o sa constate si instanta”.

Pana la urma acesti oameni cred ca au fost manipulati. Oricine i-a impins spre acest demers a stiut la ce ii expune, si acesta a fost si scopul, sa ii expuna, sa le atraga ura orasului. Sunt putini sustinatorii protestului, iar asta le va fi fatal ca demers. Trasi pe linie moarta, cu presiunea pe care au incercat sa o instaleze dezarmata, vor fi masacrati juridic vorbind.

Daca reactiile la acest protest ar fi fost pozitive din partea populatiei, sunt convins ca si autoritatile ar fi rezonat altfel (la fel cum s-a intamplat in mai), insa autoritatile au devenit, pe buna dreptate, “cavalerii”, “salvatorii” calatorilor, introducand privatii pe liniile RATC si pregatind terenul pentru concesionarea traseelor de transport public.

Autor: Avocat Emil Mihail Tatu