Telefon: +4.0722.556.897

Incalcarea art. 102 alin. (1) din Constitutie referitor la rolul Guvernului

18. Pentru aceleasi considerente si fata de modul de reglementare a procesului de descentralizare, se sustine ca legea criticata nu este de natura sa determine "asigurarea coerenta a conducerii generale a administratiei publice, in respectul si in limitele Constitutiei". Astfel, Guvernul a preluat prevederi din legi care privesc importante domenii de activitate, precum si din hotarari de Guvern referitoare la organizarea si functionarea unor autoritati ale administratiei publice centrale, pe care le-a "transferat" cu atributii si responsabilitati ale directiilor descentralizate in subordinea consiliilor judetene, fara nicio corelare a nivelurilor si specificului responsabilitatilor intre administratia centrala si locala, in detrimentul functionarii coerente a administratiei publice si, in consecinta, a statului roman.

19. Se subliniaza, in legatura cu implementarea si coordonarea politicilor nationale in domeniul sanatatii, agriculturii, culturii, mediului sau tineretului si sportului, ca acestea nu vor fi efectuate intr-un mod unitar si coerent la nivel national.

 

Incalcarea art. 123 din Constitutie - Prefectul

20. Prin transferarea de competente de la nivel central la nivel local, respectiv a directiilor descentralizate in subordinea consiliilor judetene, "legea goleste de continut institutia prefectului, rolul si atributiile acestuia la nivelul judetelor".

 

Incalcarea art. 136 din Constitutie - Proprietatea

21. Legea criticata modifica si face derogari de la reglementari importante in materia proprietatii, respectiv Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, cu modificarile si completarile ulterioare, Codul civil, Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

22. Se creeaza astfel un cadru neunitar la nivel national in ceea ce priveste "transferarea si administrarea proprietatii publice, precum si in corectarea si corecta functionare a circuitului civil, inclusiv in legatura cu proprietatea publica ori privata aflata in administrarea consiliilor judetene si/sau consiliilor locale, dupa caz".

 

Incalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, privitor la statul de drept, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor

23. In opinia autorilor sesizarii, legea criticata "este de natura sa creeze insecuritate, incoerenta si instabilitate legislativa sub aspectul prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative".

24. Astfel, solutiile normative pe care legea le prevede "nu sunt temeinic fundamentate" si sunt "in contradictie cu cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si cu necesitatea armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte". Legea "pune in cauza stabilitatea legislativa, predictibilitatea normelor de drept si, implicit, statul de drept, suprematia Constitutiei si legilor tarii". Aceasta introduce doua notiuni care "sunt impotriva stabilitatii si predictibilitatii sistemului juridic, a suprematiei Constitutiei si legilor tarii, si anume conflictul de reglementare si prevalenta unor dispozitii legale fata de alte prevederi ale legilor in vigoare".

25. Avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in care s-a statuat ca, desi normele de tehnica legislativa nu au valoare constitutionala, respectarea lor concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii juridice (Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012), se conchide in sensul ca legea ce face obiectul sesizarii incalca acest principiu.

26. Pentru toate aceste considerente se sustine ca Legea privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica incalca dispozitiile din Constitutie cuprinse in: art. 1 alin. (1), (3), (4) si (5) - Statul roman, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 120-122 - Administratia publica locala, art. 114 - Angajarea raspunderii Guvernului si art. 136 - Proprietatea.

27. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, obiectia de neconstitutionalitate a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra acesteia.

28. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 2/6500 din 4 decembrie 2013, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 4.645 din 4 decembrie 2013, punctul de vedere prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata.

29. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseca se arata ca acestea nu pot fi primite, intrucat, "in viziunea legiuitorului constituant, alegerea modului in care Guvernul transpune in plan legislativ masurile preconizate este lasata, fara indoiala, la latitudinea acestuia". Nu este incalcat nici principiul loialitatii constitutionale, intrucat "Guvernul nu a interferat cu activitatea de legiferare a Parlamentului, avand in vedere ca acesta din urma nu era sesizat cu un proiect de lege cu obiect de reglementare similar. Apreciind ca in acest moment implementarea masurilor de descentralizare prezinta o importanta deosebita pentru realizarea programului de guvernare [...] si avand in vedere exigenta ca descentralizarea consacrata constitutional sa nu ramana lipsita de continut, Guvernul a considerat ca reglementarea instituita prin legea de fata are caracter de urgenta, pe care l-a justificat in expunerea de motive a legii, in concordanta cu cerintele jurisprudentei constitutionale in materie". Se invoca si posibilitatea parlamentarilor de a formula amendamente in cadrul acestei proceduri si se exprima opinia in sensul ca sustinerea referitoare la existenta unei majoritati parlamentare care sa asigure adoptarea legii prin procedura obisnuita de legiferare este subiectiva, dat fiind specificul activitatii parlamentare. Se mai arata ca nicio dispozitie a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege, indiferent de modalitatea de adoptare, sa fie reglementate mai multe domenii ale relatiilor sociale.

30. In privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca, se arata, referitor la invocarea art. 120-122 din Constitutie, ca aceste dispozitii sunt irelevante, cat timp sustinerea incalcarii lor nu este insotita de o motivare logico-juridica.

31. Referitor la sustinerile privind incalcarea prevederilor referitoare la caracterul unitar al statului roman, respectiv la rolul Guvernului, se apreciaza ca nu pot fi retinute, avand in vedere ca "prin acest act normativ se transfera unele dintre competentele exercitate de anumite ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale catre autoritatile administratiei publice locale, precum si resursele financiare corespunzatoare alocate pe masura nivelurilor de descentralizare". Potrivit aceluiasi punct de vedere, "aceste masuri legislative - obiect de reglementare al legii atacate - efectivizeaza, in concordanta cu scopul acesteia, atat descentralizarea, cat si autonomia locala, consacrate in art. 120 alin. (1) din Constitutia Romaniei".

32. Nu poate fi retinuta nici incalcarea principiului stabilitatii si predictibilitatii legii, intrucat predictibilitatea nu exclude urgenta reglementarii.

33. Se mai apreciaza ca invocarea art. 136 din Constitutie este "irelevanta avand in vedere ca legea criticata nu aduce atingere regimului general al proprietatii, astfel cum este acesta consacrat de Constitutie".

34. Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5/7493/2013 inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 4.657 din 5 decembrie 2013.

35. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseca, se arata ca descentralizarea administrativa reprezinta un obiectiv politic major al partidelor ce constituie majoritatea parlamentara, iar decizia Guvernului de a-si angaja raspunderea pe acest proiect de lege reprezinta un act consonant cu optiunea politica a unei largi majoritati parlamentare. In opinia Guvernului, sunt intrunite conditiile in care se poate proceda la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege.

36. Astfel, referitor la urgenta, se arata ca optiunea Guvernului a fost determinata de necesitatea de a exista "o garantie ferma ca in 2014 autoritatile locale vor dispune si de resursele financiare necesare pentru exercitarea in bune conditii a competentelor preluate in urma descentralizarii". Un alt argument il constituie faptul ca de la 1 ianuarie 2014 incepe un nou exercitiu financiar al Uniunii Europene, ceea ce reprezinta o noua perioada de alocare a fondurilor europene in intervalul 2014-2020. Se arata ca, "in aceste conditii este esential ca transferul de competente si resursele aferente de la administratia publica centrala catre cea locala sa aiba loc inainte de inceperea noii perioade de programare, astfel incat structurile descentralizate sa fie operationale si pregatite pentru elaborarea de proiecte in vederea absorbtiei fondurilor europene, in baza noilor competente".

37. Referitor la necesitatea ca reglementarea sa fie adoptata cu maxima celeritate, se arata ca aceasta este motivata pe "eventualele consecinte negative ce ar aparea in lipsa ei". Aceste consecinte "deriva in principal din necesitatea stringenta a adoptarii legii in mod corelativ cu Legea bugetului de stat si perioada de programare a fondurilor structurale pentru exercitiul financiar al Uniunii Europene 2014-2020".

38. In privinta importantei domeniului reglementat, se subliniaza ca "transferul competentelor exercitate de catre institutiile si autoritatile administratiei publice centrale catre autoritatile administratiei publice locale reprezinta fundamentul unei reforme reale a sistemului administrativ, deziderat asumat de Romania inca din anul 1990". Domeniul reglementat de aceasta lege este "de importanta nationala, intrucat va produce efecte pe tot teritoriul tarii si va imbunatati modul de furnizare a serviciilor publice pentru toti locuitorii din Romania". De asemenea, "statuarea principiului descentralizarii la nivel constitutional reflecta in mod direct importanta pe care i-a acordat-o acestui domeniu chiar legiuitorul constituant".

39. Referitor la aplicarea imediata a legii in cauza, se invoca ratiuni ce tin de aprobarea bugetului pe anul 2014. Se arata ca, "in cazul adoptarii ulterioare a descentralizarii administrative, o serie de competente ale serviciilor deconcentrate vor trece in subordinea/coordonarea consiliilor judetene si locale, activitatea acestora ar putea fi blocata, cu grave repercusiuni asupra vietii cetatenilor, daca sumele necesare pentru functionarea institutiilor transferate nu vor fi prevazute in bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pentru 2014".

40. In opinia Guvernului, nu poate fi primit argumentul autorilor sesizarii in sensul ca actuala structura a Parlamentului Romaniei ar fi permis adoptarea legii in procedura obisnuita sau de urgenta, intrucat "o asemenea sustinere este una subiectiva, avand specificul activitatii parlamentare". Se invoca in acest sens Decizia nr. 383 din 23 martie 2011 a Curtii Constitutionale.

41. Sunt apreciate ca avand acelasi caracter de opinii subiective si sustinerile autorilor sesizarii in sensul ca aceasta lege nu are un caracter vital pentru Programul de guvernare 2013-2016. Se arata ca potrivit acestui program, continuarea reformei in administratia publica vizeaza regionalizarea si descentralizarea administrativa si financiara. Dintre acestea "descentralizarea constituie prima etapa care trebuie parcursa in vederea atingerii scopului final al Programului". Se invoca Memorandumul cu tema "Adoptarea masurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare in Romania" si aspectele vizate prin acesta: "repartizarea responsabilitatilor intre administratia publica centrala, pe de o parte, si cea regionala si locala, pe cealalta parte; realizarea transferului de competente in cadrul unui proces stabil si transparent; evitarea dezechilibrelor financiare; asigurarea continuitatii furnizarii serviciilor publice".

42. Referitor la argumentele vizand faptul ca angajarea raspunderii nu isi gaseste temeiul in incercarea sau necesitatea de a coagula o majoritate parlamentara, se arata ca acestea se refera la o alta situatie juridica, respectiv a unei faze avansate a procedurii legislative in Parlament, situatie care nu exista in speta.

43. Nu se incalca nici principiul separatiei puterilor in stat, avand in vedere natura mixta a institutiei angajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, faptul ca parlamentarii pot formula amendamente in aceasta procedura (ceea ce in cauza s-a intamplat, Guvernul insusindu-si un numar de 568 dintre amendamentele depuse de deputati si senatori potrivit procedurii parlamentare), precum si faptul ca au fost organizate consultari prealabile angajarii raspunderii la care grupurile parlamentare au fost invitate.

44. Sub aspectul criticilor de neconstitutionalitate intrinseca, se arata ca nu poate fi retinuta pretinsa incalcare a art. 120-122 din Constitutie, intrucat principiului subsidiaritatii, care impune ca deciziile care afecteaza o comunitate sa fie luate de reprezentantii cei mai apropiati ai membrilor comunitatii, i se adauga un alt criteriu ce trebuie intrunit in mod cumulativ, si anume cel al existentei capacitatii administrative a autoritatii respective. Ca urmare "este evident faptul ca planificarea strategica trebuie sa vizeze, cel putin in prima faza, o arie teritoriala mai mare, cum este cea de la nivelul unui judet, care sa permita coordonarea, corelarea si armonizarea intereselor locale, in vederea atingerii unor obiective comune de dezvoltare". Astfel, "majoritatea structurilor care urmeaza a fi descentralizate isi exercita in prezent atributiile la nivel judetean, avand o arie a beneficiarilor care excedeaza teritoriului unei unitati administrativ-teritoriale de baza". In plus, "transferul tuturor competentelor catre palierul de baza (municipal/orasenesc/comunal) contravine principiului eficientei economice la care se face referire in Carta europeana a autonomiei locale". Totodata, "transferul competentelor preponderent catre palierul local nu poate fi realizat unitar din cauza diferentelor de capacitate administrativa dintre municipii, orase si comune".

45. Se mai arata ca nu poate fi retinuta critica referitoare la lipsa fundamentarii standardelor de cost ale serviciilor publice si a reactualizarii resurselor financiare transferabile de la bugetul de stat catre bugetele locale. Legea criticata "a tinut cont atat de regula generala - recunoasterea necesitatii de a introduce standarde de cost pentru finantarea serviciilor publice descentralizate, cat si de regula speciala privind etapele care trebuie urmate pana la realizarea acestui deziderat". In plus, legea "contine prevederi exprese privind corelarea dispozitiilor acesteia, prin modificarea art. 6 din Legea nr. 273/2006".

46. Nu poate fi retinuta nici obiectia privind absenta studiilor de impact, intrucat "de-a lungul timpului au fost realizate analize de impact in vederea descentralizarii", fiind mentionate o serie de exemple in acest sens. Se invoca si alte actiuni precum dezbaterile publice si faptul ca toate informatiile relevante sunt postate pe site-ul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, "la sectiunea special dedicata procesului de regionalizare-descentralizare". Se conchide ca "proiectul de lege reprezinta, in definitiv, viziunea Guvernului Romaniei fata de continuarea unui proces de descentralizare demarat cu multi ani in urma, care a suferit numeroase sincope, iar uneori chiar regrese. Pozitiile politice ale partidelor care au guvernat in ultimii 12 ani au reflectat un acord cvasiunanim privind realizarea procesului de descentralizare".

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.