Telefon: +4.0722.556.897

(4.3) Neconstitutionalitatea masurilor de descentralizare si de transfer masiv de bunuri din proprietatea publica/privata a statului

232. Avand in vedere cele retinute la paragrafele 91-222 ale prezentei decizii, Curtea constata ca legea criticata, in ansamblul sau, nu se circumscrie cadrului normativ prevazut prin Legea-cadru nr. 195/2006 si instituie, in mod nepermis, un mecanism derogatoriu imprecis de la legi-cadru in materia proprietatii, si anume Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In acest sens sunt art. 6 si 7 cuprinse in cap. II - Prevederi referitoare la aplicarea prezentului titlu din titlul II - Masuri de descentralizare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, art. 6 si 7 cuprinse in cap. II - Prevederi referitoare la aplicarea prezentului titlu din titlul III - Masuri de descentralizare in domeniul culturii, art. II si III cuprinse in titlul V - Masuri de decentralizare in domeniul invatamantului preuniversitar, art. 4 din cap. II - Dispozitii privind directiile judetene pentru protectia mediului, art. 6 si 7 din cap. III - Dispozitii referitoare la pescuit si acvacultura, articolul unic din cap. VII - Dispozitii finale cu privire la prezentul titlu, toate cuprinse in titlul VI - Masuri de descentralizare in domeniul mediului si schimbarilor climatice, art. 1 si 2 cuprinse in cap. II - Prevederi referitoare la aplicarea prezentului titlu din titlul VII - Masuri de descentralizare in domeniul sanatatii, art. 1 si 2 cuprinse in cap. III - Prevederi referitoare la aplicarea prezentului titlu din titlul VIII - Masuri de descentralizare in domeniul tineretului si sportului), analizate la paragrafele 172-222.

233. Astfel, respectarea legilor este o obligatie fundamentala intr-un stat de drept, iar orice actiune a autoritatilor publice trebuie sa fie subsumata acestui obiectiv. Or, eludarea cadrului normativ preexistent si modul de operare a derogarilor realizate prin legea criticata de la acesta reprezinta o incalcare de catre Guvern si Parlament a obligatiilor impuse prin art. 1 alin. (5) din Constitutie. O atare conduita pune serioase semne de intrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, intrucat echivaleaza cu posibilitatea autoritatilor publice de a ocoli cadrul legal oricand si in orice conditii in timp ce cetatenilor li se impune respectarea acestuia. De altfel, Curtea a statuat in mod constant ca "principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii sunt de esenta cerintelor statului de drept, in sensul prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (2), conform carora «Nimeni nu este mai presus de lege»"(a se vedea Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011).

234. De asemenea, legea criticata cuprinde o multitudine de dispozitii care sunt lipsite de claritate precizie si previzibilitate. Cu titlu exemplificativ Curtea retine urmatoarele dispozitii legale:

- dispozitiile articolului unic pct. 12 din cap. III al titlului III referitoare la comisiile zonale ale monumentelor istorice, care nu au fost corelate cu intreg ansamblul normativ al legii;

- prevederile art. I din titlul IV referitoare la lit. d), g), h), i), si j) - cu privire la "activitatile turistice pe plaja" ale noului art. 20 alin. (1), precum si la lit. f) al noului art. 20 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998; continutul lor normativ fie nu a fost corelat cu celelalte prevederi ale legii (existand suprapuneri de competente), fie folosesc notiuni improprii care relativizeaza intelesul termenilor consacrati in domeniul reglementat, fie modul de exprimare este unul ambiguu ce poate da nastere la interpretari diverse;

- titlul V nu stabileste subordonarea palatelor, cluburilor copiilor si elevilor, precum si a cluburilor sportive scolare (de abia anexa nr. 3 la lege prevede ca acestea se reorganizeaza in subordinea autoritatilor administratiei publice locale), nu prevede autoritatea competenta sa numeasca directorii acestora, foloseste termenul "extracurriculare" pentru a desemna activitatile "extrascolare" (termen folosit pe tot parcursul Legii nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare), iar art. II al acestui titlu califica unitatile mentionate ca fiind bunuri;

- articolul unic cuprins in cap. VII din titlul VI al legii criticate pare a stabili constituirea unui drept de administrare, in vreme ce dispozitiile cuprinse in anexa nr. 6 la legea criticata, care enumera bunurile supuse operatiunii juridice reglementate prin aceeasi prevedere legala, se refera la o transmitere a bunurilor din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale, asadar la o transmitere a dreptului de proprietate;

- prevederile art. I pct. 2 cuprins in cap. I din titlul VII referitoare la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, contin sintagma "pe langa directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti functioneaza (...)", astfel incat nu se intelege daca centrele care functioneaza "pe langa" sunt in cadrul directiilor de sanatate publica;

- lit. o) si s) din articolul unic alin. (5) din cap. I al titlului VIII se repeta, iar alin. (7) al aceluiasi articol unic trateaza casele de cultura ale studentilor si cluburile sportive ca fiind bunuri, si nu institutii publice. De asemenea, nu se dispune cu privire la subordonarea caselor de cultura ale studentilor si nici cu privire la titularul dreptului de numire a conducatorilor directiilor judetene pentru sport si tineret;

- art. 7 cuprins in cap. II din titlul II si art. 7, cuprins in cap. II din titlul III, respectiv anexa nr. 1 si anexa nr. 2 sunt necorelate, acestea din urma necontinand nicio referire la bunuri proprietate privata a statului;

- la anexa nr. 3, in coloana Denumirea bunului, este redata denumirea persoanei juridice care foloseste imobilul supus procedurii de transfer;

- la anexa nr. 5 rubricile din tabel sunt completate selectiv, fara a exista rigoarea caracteristica tehnicii legislative.

235. Toate acestea demonstreaza ca legea criticata nu respecta exigentele constitutionale referitoare la calitatea legii. Respectarea legilor este obligatorie, insa nu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte o lege care nu este clara, precisa si previzibila, intrucat acesta nu isi poate adapta conduita in functie de ipoteza normativa a legii. De aceea, legiuitorul trebuie sa manifeste o deosebita atentie atunci cand adopta un act normativ.

236. In consecinta, legea criticata este contrara art. 1 alin. (5) din Constitutie sub aspectul cerintei de calitate a legii, ceea ce afecteaza, in mod implicit, si principiul securitatii raporturilor juridice, dimensiune inerenta a statului de drept. Astfel, Curtea retine incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie.

237. Pentru a intregi imaginea asupra problemelor de tehnica legislativa pe care le ridica dispozitiile legale criticate, Curtea mai retine si existenta altor deficiente de reglementare cuprinse in titlul X - Dispozitii tranzitorii si finale al legii.

238. Potrivit art. III, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, ministerele si celelalte organe de specialitate care au transferat atributii si competente, potrivit acestei legi, au obligatia "sa supuna spre aprobare Guvernului proiectele de acte normative de modificare a legislatiei in domeniul de competenta a acestora, precum si cele care reglementeaza organizarea si functionarea lor, in conformitate cu diminuarea numarului de personal, atributiilor si competentelor stabilite prin prezenta lege". Or, desi legea se fundamenteaza, potrivit expunerii de motive a acesteia, pe analiza a peste 500 de acte normative, modificarile si completarile exprese aduse cadrului normativ vizeaza un numar de 12 acte normative. In aceste conditii, se constata ca un numar mare de acte normative primare sau secundare au fost modificate si completate implicit, fara a fi, prin urmare, identificate expres in textul legii. Apare astfel imaginea unui domeniu foarte vast de reglementare - neidentificat in concret - in care noul act normativ aduce "unele" modificari, ce vor fi urmate de multe alte modificari, de asemenea neidentificate in vreun fel, lasandu-se la latitudinea autoritatilor publice initiativa corelarilor legislative. Mai mult, aceasta initiativa trebuie sa se realizeze intr-un termen scurt de 30 de zile, in conditiile in care nici legea criticata - care a parcurs un lung proces de pregatire - nu a reusit sa identifice actele normative modificate/completate.

239. Curtea observa, asadar, ca dispozitiile tranzitorii si finale ale legii criticate nu se refera la elaborarea subsecventa a unor norme de aplicare, ci a unor "acte normative de modificare a legislatiei din domeniul de competenta" al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Prin urmare, exista incertitudine juridica asupra masurilor pe care autoritatile publice mentionate la art. III trebuie sa le intreprinda in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii.

240. Caracterul eterogen al reglementarii, precum si lipsa unei individualizari a "masurilor de modificare" a legislatiei pe care aceasta le determina pun sub semnul intrebarii eficienta masurilor pe care le prevede si stabilitatea legislatiei in toate domeniile pe care legea criticata le antameaza. In aceste conditii, termenul de 60 de zile prevazut de art. IV cu privire la incheierea protocolului de predare-primire a structurilor, personalului, mijloacelor fixe, precum si a bunurilor de natura obiectelor de inventar ce fac obiectul descentralizarii devine unul iluzoriu, nereal, ceea ce afecteaza buna aplicare a legii criticate.

241. Referitor la obligatia punctuala instituita prin art. V in sarcina Ministerului Finantelor Publice, ca, pentru proiectele cu finantare externa rambursabila contractate de Guvernul Romaniei prin acest minister, sa "convina" cu finantatorii "eventualele modificari" care "ar putea interveni" asupra continutului acordurilor de imprumut, dincolo de faptul ca instituie o obligatie de realizare a unui acord doar pentru una dintre parti, se remarca prin caracterul vag si imprecis in privinta consecintelor actualei reglementari asupra acestor acorduri. De asemenea, textul analizat nu stabileste nici elementele concrete necesare configurarii mandatului Ministerului Finantelor Publice pentru a "conveni" asupra modificarilor pe care le-ar implica prezenta lege asupra acordurilor de imprumut.

242. De asemenea, art. X alin. (2) cuprinde o exprimare lipsita de precizie, respectiv "(...) autoritatile administratiei publice locale pot schimba destinatia bunurilor imobile numai prin hotarare a Guvernului (...)". Or, autoritatile publice locale nu sunt competente sa adopte hotarari in sensul art. 108 din Constitutie.

243. In randul acelorasi deficiente ce tin de nerespectarea calitatii legii, circumscrisa textului art. 1 alin. (5) din Constitutie, se remarca si art. XII, potrivit caruia "In cazul in care exista conflict cu prevederile din alte acte normative care reglementeaza domenii ce au facut deja obiectul descentralizarii, prevaleaza prevederile prezentei legi vizand competentele si atributiile descentralizate ale autoritatilor administratiei publice locale". Curtea constata ca textul de lege mentionat nu respecta nici normele referitoare la abrogarea expresa si nici cele referitoare la abrogarea implicita, inducand, printr-o exprimare juridica improprie, ideea unui test comparativ pe care interpretul legii - oricare ar fi acela - trebuie sa il realizeze, intre mai multe legi speciale in aceeasi materie, pentru identificarea reglementarii aplicabile si a domeniilor in care aceasta se aplica. Aceasta constituie o sursa de profunda instabilitate si lipsa de previzibilitate a reglementarii, fiind premisa crearii de interpretari divergente.

244. Curtea constata ca art. XII este o reglementare improprie, care excedeaza cadrului stabilit prin Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Or, evenimentele legislative ce pot interveni pe durata de existenta a unui act normativ sunt prevazute, in mod expres, in capitolul VI - Modificarea, completarea, abrogarea si alte evenimente legislative din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Numai Constitutia prevede la art. 20 alin. (2) ca "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile", insa o asemenea reglementare are in vedere conflictul de norme intre actele nationale si cele internationale. In cauza de fata nu se pune problema unui asemenea conflict, iar normele nationale, din punct de vedere normativ, ies din fondul activ al legislatiei fie prin modificare, completare sau abrogare conform regulilor stabilite in Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fie ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii acestora. In aceste conditii, legiuitorul, in privinta evenimentelor legislative, trebuie sa se circumscrie in activitatea sa regulilor prevazute de Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Asadar, Curtea constata ca legiuitorul a lasat la aprecierea destinatarului normei, a autoritatilor publice investite cu executarea si aplicarea legii, fixarea cadrului normativ existent in materia descentralizarii. O asemenea dispozitie legala reglementeaza, in mod implicit, posibilitatea eliminarii selective din fondul activ al legislatiei a unor prevederi legale in vigoare, ceea ce afecteaza unitatea si scopul masurilor de descentralizare promovate, conferindu-le un caracter aleatoriu. In aceste conditii, destinatarul normei este pus in situatia de a alege in mod discretionar dispozitiile legale incidente in acest domeniu, contrar regulilor de tehnica legislativa, care obliga legiuitorul la reglementarea relatiilor sociale cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului romanesc [a se vedea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare]. Asadar, Curtea constata o evidenta incalcare a exigentelor art. 1 alin. (5) din Constitutie.

245. In privinta modului in care sunt reglementate masurile de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public/privat al statului in domeniul public/privat al unitatilor administrativ-teritoriale, Curtea a analizat la paragrafele 172-222 incalcari ale art. 1 alin. (5), art. 120 si art. 136 alin. (2) si (4) din Constitutie.

246. Distinct de problemele ce vizeaza incidenta art. 1 alin. (5), Curtea constata incalcarea principiului autonomiei locale prin inexistenta acordului autoritatilor administratiei publice locale in privinta preluarii in domeniul privat a unitatilor administrativ-teritoriale a unor bunuri din domeniul privat al statului.

247. Curtea mai retine ca transferul masiv de bunuri proprietate publica/privata de la nivel central la cel local, dublat de imprecizia normelor cuprinse in legea criticata, se constituie intr-o incalcare a art. 136 alin. (2) si (4) coroborat cu art. 1 alin. (5) din Constitutie. Mai mult, acest transfer nu este realizat in scopul realizarii efective a competentelor descentralizate; or, astfel cum s-a aratat la paragraful 160, un asemenea transfer de bunuri, avand in vedere obiectul de reglementare a legii, trebuie, realizat in scopul desfasurarii in mod eficient a activitatii noilor structuri, fara a se urmari eludarea scopului urmarit. Asadar, Curtea retine, si sub acest aspect, o incalcare a dispozitiilor art. 136 alin. (2) coroborate cu art. 1 alin. (5) din Constitutie.

248. Nu in ultimul rand, Curtea mai retine ca legea opereaza o numerotare inconsecventa a articolelor cuprinse in titlurile I, IV, V, VI - cap. I, VII - cap. I, VIII - cap. II si X fiind numerotate cu cifre romane, in timp ce celelalte articole sunt numerotate cu cifre arabe. Mai mult, la titlul VI - capitolul I se numeroteaza cu cifre romane, in conditiile in care este vorba de un articol unic. Or, potrivit art. 47 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "In cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte normative, articolele se numeroteaza cu cifre romane, pastrandu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate". Curtea retine ca numerotarea inconsecventa este data de faptul ca unele dispozitii legale sunt norme de baza, celelalte fiind modificatoare sau completatoare, insa si pentru o atare situatie trebuie respectata Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, legiuitorul fiind obligat sa gaseasca o solutie unitara pentru o buna integrare din punct de vedere formal a actului normativ in cadrul legislativ existent.

 

(5) Efectele prezentei decizii a Curtii Constitutionale

249. Potrivit jurisprudentei Curtii, "situatia determinata de constatarea neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau [...] are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari". De aceea, "optiunea legiuitorului de a legifera in materia in care Curtea Constitutionala a admis o sesizare de neconstitutionalitate cu privire la o lege in ansamblul sau presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevazut de Constitutie si de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului" (a se vedea Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012).

250. In consecinta, avand in vedere ca legea criticata a fost constatata ca fiind neconstitutionala in ansamblul sau, Curtea retine ca procedura parlamentara cu privire la aceasta a incetat in mod definitiv. De aceea, pentru a reglementa din nou in materia descentralizarii, Guvernul sau senatorii si deputatii, dupa caz, trebuie sa initieze un nou proiect, respectiv propunere legislativa in acest sens.

251. In fine, Curtea constata ca atat dispozitivul, cat si considerentele prezentei decizii sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept (a se vedea, in acest sens, si Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 784 din 14 decembrie 2013).

 

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:

 

1. Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstitutionalitate extrinseca a Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica.

2. Cu unanimitate de voturi, admite obiectia de neconstitutionalitate in ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca si constata ca Legea privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica, in ansamblul ei, este neconstitutionala.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 10 ianuarie 2014.

 

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

 

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

Magistrat-asistent-sef,

Benke Karoly

 

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

*

 

OPINIE SEPARATA

cu privire la neconstitutionalitatea extrinseca a

Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare

a unor competente exercitate de unele ministere si organe

de specialitate ale administratiei publice centrale,

precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica

 

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.