Telefon: +4.0722.556.897

1. In dezacord cu decizia, adoptata cu majoritate de voturi, de respingere a criticilor de neconstitutionalitate extrinseca a Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica (pct. 1 din dispozitivul Deciziei nr. 1 din 10 ianuarie 2014), consideram ca aceasta lege este neconstitutionala sub aspectul procedurii de adoptare, criticile de neconstitutionalitate extrinseca fiind intemeiate, pentru urmatoarele considerente:

 

I. Scurte consideratii teoretice cu privire la procedura angajarii raspunderii asupra unui proiect de lege

2. Potrivit art. 61 alin. (1) din Constitutie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii, adoptand, in considerarea acestui rol, legi constitutionale, organice si ordinare [art. 73 alin. (1) din Constitutie]. Aceasta competenta a Parlamentului, in privinta legilor organice si ordinare, poate fi delegata Guvernului in anumite conditii, prevazute de art. 115 din Constitutie; acesta din urma exercita, astfel, o competenta delegata (si nu atribuita) de legiferare, putand adopta ordonante si ordonante de urgenta, acte normative de reglementare primara, supuse, in principiu, aprobarii Parlamentului. Initiativa revizuirii, asadar de adoptare a legilor constitutionale, este reglementata la art. 150 din Constitutie, in timp ce initiativa legislativa - deci, de adoptare a legilor organice si ordinare - este reglementata la art. 74 din Constitutie.

3. Sub aspectul a ceea ce intereseaza cauza aflata pe rolul Curtii Constitutionale, se constata ca initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor si senatorilor, precum si cetatenilor. Guvernul transmite spre adoptare Parlamentului un proiect de lege, in timp ce deputatii, senatorii si cetatenii prezinta acestuia propuneri legislative.

4. Procedura de adoptare a legilor organice si ordinare este reglementata de art. 75 si art. 76 din Constitutie, aceste texte constituindu-se in dreptul comun in materie. Pe langa procedura de drept comun/obisnuita de adoptare a legilor (organice/ordinare), legiuitorul constituant a reglementat la art. 114 din Constitutie institutia angajarii raspunderii Guvernului, care se constituie intr-o veritabila procedura speciala de adoptare a legilor, derogatorie de la dreptul comun.

5. Angajarea raspunderii Guvernului este o procedura complexa ce implica raporturi de natura mixta, deoarece, pe de o parte, prin continutul sau este un act ce emana de la executiv si, pe de alta parte, prin efectul sau, fie produce un act de legiferare - asa cum este in speta de fata -, fie se ajunge la demiterea Guvernului. Asa fiind, angajarea raspunderii asupra unui proiect de lege reprezinta o modalitate legislativa indirecta de adoptare a unei legi care, neurmand procedura parlamentara obisnuita, este practic adoptata tacit in absenta dezbaterilor, Guvernul tinand cont sau nu de amendamentele facute.

6. De asemenea, ea este o procedura mixta, de control parlamentar, intrucat permite initierea unei motiuni de cenzura, si de legiferare, deoarece proiectul de lege in legatura cu care Guvernul isi angajeaza raspunderea se considera adoptat, daca o asemenea motiune nu a fost depusa sau, fiind initiata, a fost respinsa.

 

II. Jurisprudenta Curtii Constitutionale in materia angajarii raspunderii Guvernului

 

(1) Decizii relevante in materie

7. In ceea ce priveste procedura prevazuta de dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.", Curtea Constitutionala a stabilit, pe calea interpretarii sistematice a Constitutiei, o serie de conditii si limite.

 

(1.1) Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009

8. Prin Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010, Curtea Constitutionala a statuat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezinta o modalitate simplificata de legiferare, la care "[...] trebuie sa se ajunga in extremis atunci cand adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta." Prin aceeasi decizie, Curtea a mai statuat ca "[...] angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmareste ca acesta sa fie adoptat in conditii de maxima celeritate, continutul reglementarii vizand stabilirea unor masuri urgente intr-un domeniu de maxima importanta, iar aplicarea acestora trebuie sa fie imediata. [...] Prin urmare, chiar daca la prima vedere posibilitatea angajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, oportunitatea si continutul initiativei ramanand teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru ca exclusivitatea Guvernului este opozabila numai Parlamentului, si nu Curtii Constitutionale ca garant al suprematiei Legii fundamentale".

 

(1.2) Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010

9. Prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Curtea a subliniat ca "[...] acceptarea ideii potrivit careia Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege in mod discretionar, oricand si in orice conditii, ar echivala cu transformarea acestei autoritati in autoritate publica legiuitoare, concurenta cu Parlamentul in ceea ce priveste atributia de legiferare".

 

(1.3) Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010

10. Prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, Curtea a stabilit criteriile a caror respectare este impusa de art. 114 din Constitutie, respectiv: "- existenta unei urgente in adoptarea masurilor continute in legea asupra careia Guvernul si-a angajat raspunderea; - necesitatea ca reglementarea in cauza sa fie adoptata cu maxima celeritate; - importanta domeniului reglementat; - aplicarea imediata a legii in cauza."

 

(1.4) Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012

11. Dincolo de aceste criterii, Curtea a mai constatat, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, ca este recomandabil ca legile care privesc domenii esentiale pentru statul de drept, cum ar fi, de exemplu, in materie electorala, "[...] sa fie dezbatute in Parlament, iar nu adoptate pe calea unei proceduri cu caracter de exceptie, prin care Parlamentul este ocolit, dar obligat la un vot tacit asupra unui continut normativ aflat la aprecierea aproape exclusiva a Guvernului.", si ca "Mecanismul motiunii de cenzura, reglementat de art. 114 din Constitutie, poate avea caracter iluzoriu atunci cand Guvernul dispune de o majoritate sigura in Parlament, adoptarea legii asupra careia Guvernul isi angajeaza raspunderea devenind, in aceste conditii, o pura formalitate." In acelasi context, Curtea a retinut ca aceasta problematica tine de buna functionare a statului de drept, a colaborarii dintre puterile statului, care trebuie sa se manifeste in spiritul normelor de loialitate constitutionala, prelungire a principiului separatiei puterilor in stat.

 

(2) Conditiile necesare angajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege stabilite in jurisprudenta Curtii Constitutionale

12. Prin jurisprudenta citata Curtea Constitutionala a fixat conditiile ce trebuie a fi realizate pentru angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, astfel:

A) angajarea raspunderii Guvernului constituie solutia ultima, extrema, de adoptare a legii, in una din ipotezele urmatoare, care au caracter alternativ:

a) cand adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila;

b) cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta;

B) existenta unei urgente in adoptarea masurilor continute in legea asupra careia Guvernul si-a angajat raspunderea;

C) necesitatea ca reglementarea in cauza sa fie adoptata cu maxima celeritate;

D) importanta domeniului reglementat;

E) aplicarea imediata a legii in cauza.

13. Cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta, aspect retinut si in prezenta decizie.

 

III. Analiza criticilor de neconstitutionalitate in raport cu dispozitiile art. 114 din Constitutie interpretat in jurisprudenta Curtii Constitutionale

 

(1) Angajarea raspunderii Guvernului ca solutie ultima, extrema, de adoptare a legii

14. Nu sunt indeplinite in cauza niciuna dintre ipotezele alternative stabilite in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

 

a) Ipoteza in care adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila

15. Descentralizarea administrativa a debutat in anul 1991, iar scopul acesteia si principiile care o guverneaza configureaza un proces complex, de lunga durata, care impune o continua monitorizare. De-a lungul timpului au fost adoptate o serie de masuri in acest sens, iar legea care face obiectul sesizarii se adauga acestor masuri. Prin urmare, nu exista nicio justificare pentru a fi exceptata de la procedura obisnuita de legiferare. Nu s-a demonstrat in cauza vreo imposibilitate a adoptarii legii prin procedura obisnuita sau de urgenta, astfel incat sa se sustina recurgerea la o procedura legislativa extrema, cu caracter de ultima solutie de legiferare.

16. Mai mult, se observa ca in procedura parlamentara obisnuita de legiferare se afla si o Propunere legislativa privind descentralizarea unor servicii publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale catre autoritatile administratiei publice locale. Cu privire la aceasta propunere legislativa, punctul de vedere transmis de Guvern cu Adresa nr. 7.360 din 25 iulie 2013 este negativ. Pozitia Guvernului exprimata in avizul sau cuprinde, in linii mari, aceleasi critici care sunt formulate de autorii prezentei sesizari (incalcarea art. 120 din Constitutie cu referire la principiul autonomiei locale, art. 123 din Constitutie referitor la rolul prefectului, neconcordanta cu Legea-cadru nr. 195/2006 a descentralizarii, respectiv cu regulile generale, etapele si masurile care trebuie respectate de catre fiecare minister care se descentralizeaza si cadrul institutional al procesului de descentralizare, amploarea procesului de regionalizare-descentralizare). Guvernul invoca si un dezacord cu prevederile constitutionale consacrate de art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separatiei puterilor in stat, deoarece "intreg procesul de descentralizare administrativa si financiara tine exclusiv de competenta Guvernului, potrivit Legii-cadru nr. 195/2006, Guvernul fiind singurul abilitat sa gestioneze intregul proces de descentralizare in conformitate cu principiile, regulile si cadrul institutional, astfel cum rezulta din legea descentralizarii".

17. Existenta unei alte propuneri legislative nu impiedica Guvernul, de plano, sa isi angajeze raspunderea asupra unui nou proiect de lege*1). Cu toate acestea, existenta propunerii legislative si pozitionarea Guvernului in raport cu aceasta, in contextul recurgerii, in paralel, la procedura angajarii raspunderii asupra unei legi cu acelasi obiect, sunt de natura sa demonstreze ca recurgerea la o procedura simplificata de legiferare in cauza nu are caracterul unei masuri in extremis, ci este mai mult expresia unei pretinse exclusivitati a Guvernului de a initia si a gestiona problematica descentralizarii, inclusiv la nivel de reglementare, in contradictie cu prevederile art. 1 alin. (4) din Constitutie referitor la principiul separatiei puterilor in stat.

---------

*1) In acest sens este Decizia Curtii Constitutionale nr. 232 din 10 mai 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 17 iunie 2013.

 

18. Mai mult, in cazul in care viziunea Guvernului se afla in discordanta cu cea a Parlamentului, cea care prevaleaza este a organului legiuitor suprem, organul executiv, Guvernul, aflandu-se sub control parlamentar, si nu invers. Astfel, Guvernul avea abilitarea legala de a formula amendamente la proiectul aflat in dezbatere parlamentara, iar in caz de respingere a acestora sa puna in executare in totalitate actul normativ astfel adoptat, suprematia Parlamentului in materie de legiferare fiind incontestabila.

 

b) Ipoteza in care structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta

19. Structura politica a Parlamentului nu constituia un impediment pentru adoptarea acestui proiect de lege, fiind evident ca, in conditiile unei majoritati sigure in Parlament, adoptarea legii s-a transformat practic intr-o formalitate, mecanismul motiunii de cenzura fiind ab initio exclus. Guvernul a respins, de altfel, o serie de amendamente aduse legii de catre parlamentari cu simpla motivare ca acestea nu concorda cu viziunea sa ori a unor ministere*2).

---------

*2) A se vedea Fisa actului - PL-x nr. 497/2013 - www.cdep.ro

 

20. Din modul in care a actionat Guvernul in legatura cu modalitatea de adoptare, din pozitia exprimata in punctul de vedere transmis asupra propunerii legislative cu obiect asemanator, ori cu privire la chiar proiectul in cauza, care a generat respingerea amendamentelor care nu corespund viziunii sale, ar rezulta ca monopolul legislativ in materie de descentralizare ar trebui sa reflecte exclusiv viziunea sa. In aceste conditii, exista posibilitatea de a trage concluzia ca, si in continuare, la modificarea actelor subsecvente sau la descentralizarea altor competente, s-ar impune acelasi procedeu de exceptie.

 

(2) Importanta domeniului de reglementare

21. Astfel cum s-a retinut si in considerentele prezentei decizii, masurile prevazute de legea criticata se inscriu intr-un amplu proces de reforma administrativa, iar, sub acest aspect, legea ar realiza conditia referitoare la importanta domeniului de reglementare.

22. Cu toate acestea, tocmai amploarea si complexitatea domeniului de reglementare pledeaza in favoarea recurgerii la procedura obisnuita de legiferare, iar nu la o procedura cu caracter exceptional, caracterizata prin celeritate. In acest caz subzista ipoteza vizata de Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 a Curtii Constitutionale, privitoare la reglementarea unui domeniu esential pentru statul de drept, situatie in care se impune ca legile "sa fie dezbatute in Parlament, iar nu adoptate pe calea unei proceduri cu caracter de exceptie, prin care Parlamentul este ocolit, dar obligat la un vot tacit asupra unui continut normativ aflat la aprecierea aproape exclusiva a Guvernului."

23. De altfel, chiar si procedura accelerata a angajarii raspunderii, restrictiva sub aspectul amendamentelor, a relevat existenta a numeroase amendamente, in parte admise, care au vizat inclusiv erori materiale. Uneori, asa-zisele "erori materiale" se refera la situatia juridica a unor imobile care nu apartin proprietatii publice, ele aflandu-se in proprietate privata*3). Multitudinea amendamentelor formulate demonstreaza complexitatea domeniului reglementat si interesul legiuitorului in dezbaterea parlamentara a proiectului de lege.

---------

*3) A se vedea Fisa actului - PL-x nr. 497/2013 - www.cdep.ro

 

24. Chiar retinand insa realizarea conditiei importantei domeniului de reglementare, aceasta nu poate sustine, in mod singular, constitutionalitatea extrinseca a legii, intrucat conditiile angajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, astfel cum au fost acestea stabilite in jurisprudenta Curtii Constitutionale, trebuie intrunite cumulativ.

 

(3) Criteriile referitoare la urgenta masurii, celeritatea procedurii, aplicarea imediata a legii in cauza

25. Consideram ca nu este indeplinita conditia referitoare la urgenta masurii, deoarece nu s-a relevat pericolul pentru vatamarea interesului public determinat de neadoptarea urgenta a masurilor asumate. Expunerea de motive nu ofera o justificare a motivelor care necesita adoptarea urgenta a masurilor si care sunt valorile esentiale care ar fi salvgardate prin evitarea dezbaterilor parlamentare. Mai mult, nu sunt indicate disfunctionalitati in actuala configuratie a institutiilor transferate si care ar fi beneficiul cetateanului daca acele structuri si competente ar fi transferate in subordinea unitatilor administrativ-teritoriale.

26. Argumentele Guvernului privesc adoptarea bugetului pe 2014 si faptul ca in acelasi an, 2014, incepe un nou exercitiu bugetar la nivelul Uniunii Europene. Se arata ca "in cazul adoptarii ulterioare a descentralizarii administrative, o serie de competente ale serviciilor deconcentrate vor trece in subordinea/coordonarea consiliilor judetene si locale, activitatea acestora ar putea fi blocata, cu grave repercusiuni asupra vietii cetatenilor, daca sumele necesare pentru functionarea institutiilor transferate nu vor fi prevazute in bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pentru 2014".

27. Or, nu se poate vorbi de un blocaj cata vreme Dispozitiile finale si tranzitorii ale legii iau in calcul si prevad masuri inclusiv cu privire la situatia in care descentralizarea structurilor ce fac obiectul legii are loc pe parcursul exercitiului bugetar al anului 2014 (art. XI pct. 4 din lege). Nu se justifica insa importanta exercitiului bugetar al anului bugetar 2014 si nici care ar fi diferenta fata de anii anteriori ori viitori ce ar putea justifica alegerea acestui an. Potrivit Guvernului, de la 1 ianuarie 2014 incepe un nou exercitiu financiar al Uniunii Europene, ceea ce reprezinta o noua perioada de alocare a fondurilor europene in intervalul 2014-2020. Se arata ca "in aceste conditii este esential ca transferul de competente si resursele aferente de la administratia publica centrala catre cea locala sa aiba loc inainte de inceperea noii perioade de programare, astfel incat structurile descentralizate sa fie operationale si pregatite pentru elaborarea de proiecte in vederea absorbtiei fondurilor europene, in baza noilor competente". Guvernul nu a precizat insa cum ar putea influenta aceste modificari - cuprinzand anumite masuri de descentralizare in raport cu obiectivele propuse - elaborarea de proiecte in vederea absorbtiei fondurilor europene, in baza noilor competente.

28. Mai mult, legea criticata prevede o serie de masuri a caror derulare este etapizata pe termene, astfel incat masurile de aplicare, in sensul construirii cadrului legal necesar de catre autoritatile implicate, vor fi ulterioare adoptarii bugetului pe anul 2014, respectiv inceperii noului exercitiu bugetar la nivelul Uniunii Europene. De altfel, la nivelul Uniunii Europene nu se fac planificari in functie de unele sau altele dintre competentele autoritatilor centrale sau locale ale statelor membre.

29. Acestea demonstreaza ca legea nu are o aplicare imediata, cata vreme legiuitorul a fixat intervale de timp in care autoritatile publice trebuie sa asigure conditiile necesare pentru punerea in aplicare a legii.

30. Atrag atentia in mod particular termenele de 30 si 60 de zile prevazute de legea criticata pentru supunerea spre aprobare Guvernului a proiectelor de acte normative de modificare a legislatiei din domeniul de competenta al ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale care au transferat atributii si competente, respectiv emiterea de instructiuni-ordine-norme metodologice in vederea corelarii cu prevederile acestei legi.

31. Practic, se plaseaza, intr-un termen de 30 de zile, tot efortul de corelare a legislatiei si de modificare a cadrului normativ in materiile supuse descentralizarii, ulterior adoptarii unor masuri punctuale de descentralizare. Aceste masuri, astfel cum au fost reglementate, releva deja probleme de paralelisme, contradictii, confuzii care fac dificila adoptarea unor masuri de corelare intr-un interval prefixat de timp in raport cu timpul scurs pana la adoptarea legii, dificultati la care se adauga si cele privind identificarea bunurilor care fac obiectul transferului dreptului de proprietate, cu consecinte negative si asupra operatiunii de predare-primire a bunurilor.

 

In concluzie, consideram ca adoptarea legii prin angajarea raspunderii Guvernului incalca prevederile art. 114 din Constitutie, astfel cum au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

In egala masura, angajarea raspunderii Guvernului incalca prevederile art. 61 alin. (1) referitoare la rolul Parlamentului si ale art. 102 alin. (1) referitoare la rolul Guvernului si, prin urmare, legea criticata este contrara dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3), (4) si (5) referitoare la separatia puterilor in stat si respectarea Constitutiei si a legilor si la statul de drept.

 

 

Judecatori

Prof. univ. dr. Mona-Maria Pivniceru

Augustin Zegrean

Daniel Marius Morar

 

------

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.