Telefon: +4.0722.556.897

I. Analiza criticilor de neconstitutionalitate extrinseca

 

72. Cu privire la aceste critici, Curtea constata mai intai ca, in ceea ce priveste procedura prevazuta de dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege", Curtea Constitutionala a stabilit, pe calea interpretarii sistematice a Constitutiei, o serie de conditii si limite.

73. Astfel, prin Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010, Curtea Constitutionala a statuat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezinta o modalitate simplificata de legiferare, la care "trebuie sa se ajunga in extremis atunci cand adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta".

74. Prin aceeasi decizie, Curtea a mai statuat ca "angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmareste ca acesta sa fie adoptat in conditii de maxima celeritate, continutul reglementarii vizand stabilirea unor masuri urgente intr-un domeniu de maxima importanta, iar aplicarea acestora trebuie sa fie imediata. [...] Prin urmare, chiar daca la prima vedere posibilitatea angajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, oportunitatea si continutul initiativei ramanand teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru ca exclusivitatea Guvernului este opozabila numai Parlamentului, si nu Curtii Constitutionale ca garant al suprematiei Legii fundamentale".

75. Tot astfel, prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Curtea a retinut ca "acceptarea ideii potrivit careia Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege in mod discretionar, oricand si in orice conditii, ar echivala cu transformarea acestei autoritati in autoritate publica legiuitoare, concurenta cu Parlamentul in ceea ce priveste atributia de legiferare".

76. In considerarea acestor ratiuni, Curtea Constitutionala a stabilit, prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, ale carei considerente au fost reiterate de urmatoarele decizii ale Curtii, criteriile a caror respectare este impusa de art. 114 din Constitutie, respectiv: "existenta unei urgente in adoptarea masurilor continute in legea asupra careia Guvernul si-a angajat raspunderea; - necesitatea ca reglementarea in cauza sa fie adoptata cu maxima celeritate; - importanta domeniului reglementat; - aplicarea imediata a legii in cauza".

77. Cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, caracterul general obligatoriu vizeaza nu numai dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale, ci si considerentele pe care se sprijina acesta. In consecinta, atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice, urmeaza sa respecte intru totul atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii (de exemplu: Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 231 din 22 aprilie 2013, Decizia nr. 163 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 4 aprilie 2013, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013, Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2013, Decizia nr. 536 din 28 aprilie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 7 iulie 2011, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010).

78. Examinand legea criticata in raport cu textul constitutional al art. 114, astfel cum acesta a fost interpretat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, se constata ca procedura angajarii raspunderii asupra Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica respecta normele constitutionale.

79. Astfel, examinarea Programului de guvernare 2013-2016, parte integranta a Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 45/2012 pentru acordarea increderii Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 21 decembrie 2012, precum si a celorlalte acte depuse la dosar, releva importanta domeniului de reglementare al legii, inclusiv din perspectiva obiectivelor asumate de Guvern. Descentralizarea administrativa si financiara constituie expresia unui angajament major al Guvernului, asa cum este acesta prevazut in Programul de guvernare, capitolul Dezvoltare si administratie, respectiv "continuarea reformei in administratia publica, cu accent pe cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin declansarea reala a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiaritatii". Este vorba despre continuarea unui proces care a inceput in anul 1991, odata cu adoptarea noii Constitutii, si in cadrul caruia au fost parcurse o serie de etape de-a lungul timpului.

80. Potrivit expunerii de motive, "incepand cu anul 1991, demersurile in domeniul descentralizarii au vizat sistemul si modul de finantare a autoritatilor publice locale, fiind stabilite reguli si principii, alaturi de noi atributii ale acestora, cu accent pe serviciile publice. Astfel, au fost transferate de la nivel central la nivel judetean si local o serie de competente privind protectia copilului, asistenta sociala, sanatate, educatie, tineret, politia locala si agricultura". Legea criticata are menirea de a dinamiza acest proces, in considerarea finalitatii inscrise in Programul de guvernare, astfel cum acesta a fost aprobat de Parlamentul Romaniei.

81. Se remarca insa, din intreaga documentatie pe care Guvernul a transmis-o si chiar din punctul de vedere exprimat in cauza, ca procesul de descentralizare apare ca fiind intrinsec legat de cel de regionalizare, iar masurile vizate de Guvern pentru realizarea acestor obiective au o fundamentare comuna. De asemenea, anexele Documentului strategic depus la dosar evidentiaza ample masuri de descentralizare propuse a fi realizate, in mai multe domenii, dintre care prezenta lege vizeaza doar o parte. Este adevarat ca legea ce formeaza obiectul controlului de constitutionalitate priveste doar "unele masuri de descentralizare" si "unele masuri de reforma", ceea ce ar sugera o abordare graduala in cadrul strategiei propuse. Cu toate acestea, nu rezulta din documentele transmise Curtii daca masurile stabilite prin aceasta lege se sustin indiferent de procesul de regionalizare si nici daca acestea se sustin indiferent de realizarea propunerilor de descentralizare a altor servicii/competente la nivelul acelorasi ministere.

82. Aspectele de oportunitate a masurilor legislative propuse de Guvern in materia regionalizarii/descentralizarii excedeaza insa competentei Curtii Constitutionale.

83. In ceea ce priveste problemele enuntate, acestea sunt de natura sa puna in discutie elemente de neconstitutionalitate intrinseca a legii, in special sub aspectul respectarii principiului securitatii juridice, acestea urmand a fi analizate in mod distinct.

84. In expunerea de motive si punctul de vedere depus de Guvern la dosarul cauzei, au fost expuse argumente privind urgenta masurii, celeritatea procedurii, aplicarea imediata a legii in cauza, corespunzatoare celorlalte criterii stabilite de Curtea Constitutionala in privinta angajarii raspunderii asupra unui proiect de lege.

85. Astfel, urgenta si celeritatea procedurii au fost motivate in corelatie cu adoptarea bugetului pe 2014 si cu faptul ca in acelasi an, 2014, incepe un nou exercitiu bugetar la nivelul Uniunii Europene. Chiar daca aceste sustineri nu sunt suficient de argumentate (cata vreme Guvernul nu a precizat cum ar putea influenta aceste modificari - cuprinzand anumite masuri de descentralizare in raport cu obiectivele propuse - elaborarea de proiecte in vederea absorbtiei fondurilor europene, in baza noilor competente), ele sustin recurgerea la procedura angajarii raspunderii asupra unui proiect de lege in contextul obiectivelor avute in vedere de Guvern, astfel cum rezulta acestea din expunerea de motive a legii si din Programul de guvernare. Este evidenta intentia Guvernului de a accelera un proces care treneaza de peste 20 de ani si de a realiza o corelare a unui segment de legislatie, incident in domeniile supuse procesului de descentralizare. Masura in care acest demers este realizabil, astfel cum este reglementat in prezenta lege, formeaza obiectul analizei cu prilejul examinarii criticilor de neconstitutionalitate intrinseca formulate.

86. Prin urmare, Curtea constata ca legea criticata prevede luarea de masuri imediate, stabilind si termene ferme sub acest aspect, pentru elaborarea de acte subsecvente si protocoale de predare-primire a bunurilor prevazute in anexele la lege. Este, prin urmare, intrunit si criteriul referitor la aplicarea imediata a legii in cauza, stabilit, de asemenea, de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa. Discutabila este insa posibilitatea de a realiza in aceste termene, foarte scurte, masurile preconizate, aspect care antameaza insa neconstitutionalitatea intrinseca a legii, urmand a fi analizat in mod distinct.

87. In concluzie, obiectul reglementarii criticate este circumscris obiectivelor principale cuprinse in Programul de guvernare, a caror realizare impune adoptarea de masuri care se caracterizeaza printr-un anume grad de celeritate, respectiv prin imediata aplicabilitate, data fiind complexitatea in ansamblu a problematicii pe care o implica procesul de descentralizare administrativa. Astfel fiind, Curtea constata ca Guvernul si-a angajat raspunderea pe un proiect de lege cu respectarea dispozitiilor art. 114 din Constitutie si a criteriilor stabilite in jurisprudenta Curtii Constitutionale, astfel incat legea criticata, prin modul in care a fost adoptata, este conforma cu art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1) si art. 114 si 147 din Constitutie.

88. Pentru considerentele enuntate, cu majoritate de voturi, Curtea respinge criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate si constata ca Legea privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica este constitutionala sub aspectul procedurii de adoptare.

 

II. Analiza criticilor de neconstitutionalitate intrinseca

 

(1) Aspecte generale

89. Obiectul de reglementare al legii criticate se deduce din titlul acesteia, care, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, "cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic". Asadar, in lipsa unor dispozitii generale ale legii care sa orienteze reglementarea, obiectul acesteia este dat chiar prin titlu, acesta fiind circumscris masurilor de descentralizare - cu tot ce aceasta implica sub aspectul transferului de competente si de bunuri de la nivel central la cel local -, precum si celor de reforma privind administratia publica.

90. Legea criticata cuprinde un numar de zece titluri; opt dintre acestea reglementeaza masuri de descentralizare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, al culturii, al turismului, al invatamantului preuniversitar, al mediului si schimbarilor climatice, al sanatatii, al tineretului si sportului, al transporturilor, in timp ce doua titluri vizeaza modificari ale Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si completarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv dispozitii tranzitorii si finale.

 

(2) Masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale

(2.1) Critici referitoare la incalcarea art. 1 alin. (1) din Constitutie referitor la caracterul unitar al statului roman

91. Autorii obiectiei de neconstitutionalitate apreciaza ca masurile de descentralizare nu au fost fundamentate in mod corespunzator, astfel incat intregul "proces de descentralizare propus prin aceasta lege este de natura sa puna in cauza caracterul unitar al statului roman".

92. Curtea retine ca aceasta critica este neintemeiata. De principiu, ca forma a structurii de stat, statul unitar se caracterizeaza prin existenta unei formatiuni statale unice si a unui singur rand de organe centrale de stat, aspecte care nu sunt puse in discutie prin legea criticata. Tot astfel, fiind vorba doar despre unele masuri de descentralizare, care privesc, practic, transformarea unor servicii publice deconcentrate in servicii descentralizate, cu mentinerea competentelor de legiferare, elaborare a strategiilor si control la nivel central, nu se poate retine nicio afectare a caracterului unitar al statului.

93. De asemenea, Curtea constata ca nu poate exista nicio antinomie intre art. 1 alin. (1) din Constitutie referitor la caracterul unitar al statului si art. 120 din Constitutie privind principiul descentralizarii, din contra ele se completeaza, obiectivul celui din urma fiind o mai buna administrare si gestionare a resurselor locale.

 

(2.2) Critici referitoare la incalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie cu privire la statul de drept, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor

94. Un prim aspect vizeaza obligatia legiuitorului de a respecta Legea-cadru a descentralizarii nr. 195/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, atunci cand adopta masuri care se circumscriu obiectului sau de reglementare. Acest act normativ stabileste reguli generale ale procesului de descentralizare, precum si aspecte vizand etapele necesare acestuia, ceea ce demonstreaza importanta pe care legiuitorul trebuie sa o confere procesului de descentralizare, precum si preocuparea acestuia de a asigura standarde de calitate a activitatii administratiei si a resurselor financiare necesare.

95. Analizand reglementarea criticata, Curtea retine ca adoptarea acesteia a fost realizata cu nerespectarea Legii-cadru nr. 195/2006, ceea ce se constituie intr-o incalcare a dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie referitoare la obligatia de respectare a legilor.

96. In acest sens, Curtea constata ca legea criticata nu respecta art. 5 alin. (1) din Legea-cadru nr. 195/2006, care prevede ca "Transferul competentelor este fundamentat pe analize de impact si realizat pe baza unor metodologii specifice si a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor si structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale".

97. Astfel, din analiza documentelor transmise Curtii Constitutionale de catre Guvern, prin Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.658 din 5 decembrie 2013, Curtea constata ca acestea, eterogene prin continut, vizeaza informari generale in privinta problematicii regionalizarii si descentralizarii, fundamentele procesului de regionalizare in Romania, istoricul descentralizarii in perioada 1991-2013, documente privind organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei, rapoarte privind dezvoltarea economica, demografia, mediul, transporturile, dezvoltarea rurala, incluziunea/excluziunea sociala, tipuri functionale de localitati urbane si rurale, zone de influenta urbana, accesul populatiei la servicii de interes general, resurse naturale, potential energetic, ocuparea si utilizarea terenurilor, executia bugetelor locale, acte de reglementare primara sau secundara, analize de drept comparat in materie sau strategii elaborate in domenii partial descentralizate, precum si studii, prezentari si articole in domeniile regionalizarii si descentralizarii. De asemenea, a fost transmis Curtii si un "Document strategic privind masurile necesare accelerarii procesului de regionalizare - descentralizare in Romania 2013-2016", fara ca acesta sa poata avea semnificatia juridica a unui studiu/analiza de impact.

98. Din cercetarea documentelor mentionate, Curtea constata ca acestea au fost redactate de-a lungul timpului intr-un cadru mai mult sau mai putin organizat, fiind reunite si, astfel, invocate ca fiind masuri pregatitoare ale procesului de descentralizare. In niciun caz nu se poate trage concluzia ca acestea ar reprezenta analizele de impact la care Legea-cadru nr. 195/2006 face referire. Din contra, denota o lipsa de corelare cu dispozitiile acesteia, ceea ce demonstreaza neindeplinirea obligatiei care incumba Guvernului si Parlamentului in temeiul art. 5 alin. (1) din Legea-cadru nr. 195/2006 de a realiza, respectiv de a adopta legea criticata pe analizele de impact necesare.

99. Tot astfel, art. 5 alin. (2) din Legea-cadru nr. 195/2006 prevede organizarea de "faze-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse pentru descentralizarea competentelor pe care le exercita in prezent", operatiune nerealizata in majoritatea domeniilor supuse reorganizarii.

100. De asemenea, art. 9 din Legea-cadru nr. 195/2006 prevede elaborarea unor standarde de cost pentru finantarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate si standarde de calitate aferente asigurarii furnizarii acestora de catre autoritatile administratiei publice locale. Curtea retine insa ca in privinta domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici macar la nivel estimativ; or, avand in vedere importanta si complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesar sa fie realizata anterior adoptarii prezentei legi.

101. In acelasi sens, transferul de competente reglementat prin legea supusa controlului de constitutionalitate nu respecta, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii normei, cadrul general impus prin Legea-cadru nr. 195/2006. Potrivit art. 19-28 din aceasta lege, competentele pot fi exclusive, partajate si delegate. Pentru a se realiza o asemenea departajare stricta a acestora, legea ce cuprinde masuri de descentralizare trebuie sa fie clara, precisa si previzibila, astfel incat destinatarul normei sa isi poata adapta conduita in functie de ipoteza normativa a acesteia; or, legiuitorul nu a reusit sa se alinieze acestor exigente, astfel cum se va arata in cele ce urmeaza.

102. Asadar, in continuare, Curtea va puncta mai multe aspecte care vizeaza calitatea legii criticate cu privire la competentele descentralizate, pentru ca, ulterior, sa le raporteze la exigentele art. 1 alin. (5) din Constitutie.

 

A) Titlul II - Masuri de descentralizare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale

103. Curtea observa ca, desi titlul II este denumit Masuri de descentralizare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, sunt neclare masurile de descentralizare operate in domeniul dezvoltarii rurale; astfel, ca urmare a reorganizarii directiilor pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti prevazuta de art. 1 din titlul II al legii criticate, descentralizarea vizeaza numai aceste directii, nu si componenta lor initiala de dezvoltare rurala, care, in prezent, este o structura in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

104. Curtea retine ca noile directii pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti preiau, printre altele, activitatea camerelor agricole judetene, respectiv a municipiului Bucuresti aflate in subordinea consiliilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, institutii publice organizate potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.609/2009 privind infiintarea camerelor agricole judetene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanta agricola judetene, aflate in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009, camere care, in urma intrarii in vigoare a legii criticate, se desfiinteaza. Curtea retine ca, potrivit art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 14 alin. (1), (4) si (5) din Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553 din 7 august 2012, cu modificarile si completarile ulterioare, camerele agricole judetene din subordinea consiliilor judetene se desfiinteaza, patrimoniul acestora preluandu-se de noile camerele agricole infiintate in temeiul acestei din urma legi, institutii private de interes public, nonprofit, cu personalitate juridica.

105. Astfel cum rezulta din expunerea de motive la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala si pentru abrogarea art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, "pana la finele trimestrului I al anului 2013 [...] trebuiau sa fie constituite noile structuri. [...] Ca urmare a faptului ca pana la aceasta data [data adoptarii/publicarii ordonantei de urgenta, respectiv 12 iunie 2013 - s.n.] nu au fost infiintate camerele agricole, structurile infiintate potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.609/2009 isi continua activitatea fara a li se putea asigura resursele financiare necesare completarii veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor". In consecinta, in momentul de fata, regimul juridic al camerelor agricole judetene, respectiv a municipiului Bucuresti este incert, iar trimiterea pe care legea criticata o face la Hotararea Guvernului nr. 1.609/2009 denota faptul ca vechile camere, cu intregul lor regim juridic, continua sa fiinteze, cele noi nefiind inca constituite, ceea ce echivaleaza cu faptul ca adoptarea legii supuse controlului Curtii ar avea drept rezultat abrogarea implicita a Legii nr. 283/2010, aspect omis de legea criticata.

106. Art. 2 alin. (2) din titlul II al legii criticate prevede posibilitatea noilor directii agricole judetene de a colabora cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in activitatea de verificare, inspectie, control si monitorizare pe care acesta o desfasoara, activitate care nu vizeaza neaparat sfera de competenta a directiilor agricole judetene, ci, spre exemplu, modul de actiune al autoritatilor administratiei publice locale. In acest sens, exemplificativ, Curtea retine dispozitiile art. 2 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevad ca certificatul de producator se elibereaza de catre primarii comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, in cel mult 15 zile de la data solicitarii, celor care indeplinesc conditiile prevazute de lege [taxa pentru eliberarea acestor certificate se stabileste de consiliile locale, potrivit art. 268 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si art. 8 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 661/2001, cu modificarile si completarile ulterioare]. In aceste conditii, monitorizarea si controlul certificarii calitatii de producator, prevazute de art. 2 alin. (2) din titlul II al legii, vizeaza activitatea, mai precis, modul in care primarii comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti isi indeplinesc atributiile. Or, o asemenea masura legislativa, pe de o parte, nu vizeaza masuri de descentralizare si, pe de alta parte, ar putea produce paralelisme legislative, avand in vedere art. 12 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 661/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la activitatea de constatare si sanctionare a contraventiilor in acest domeniu, activitate realizata de catre imputernicitii prefectului si ai presedintelui consiliului judetean, ofiterii de politie sau de catre imputernicitii primarului, ai prefectului, ai presedintelui consiliului judetean, precum si de catre ofiterii si subofiterii de politie si gardienii publici, dupa caz.

107. Art. 5 din titlul II prevede: "Competentele privind reglementarea, politicile si strategiile nationale, precum si inspectia si controlul in domeniul agriculturii sunt exercitate de autoritatea centrala in domeniu, in scopul aplicarii unitare a politicilor si a strategiilor agricole nationale si ale Uniunii Europene, potrivit legii". Atributii similare ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt prevazute si in prezent la art. 2 alin. (1) lit. a) si b), precum si art. 3 lit. s) din Hotararea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 4 august 2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Insa, in contextul descentralizarii competentelor, legiuitorul nu poate proceda la reglementarea cu caracter general a competentelor de inspectie si control ale autoritatii centrale in sensul de a permite acesteia de a-si configura singura domeniile astfel controlate; din contra, continutul normativ al art. 5 din titlul II al legii ar trebui sa fie mult mai precis pentru a nu crea premisele unui conflict de competenta intre autoritatile administratiei publice centrale si locale.

108. Din cele de mai sus Curtea retine ca in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, pe de o parte, nu se cunoaste exact nici regimul juridic al componentelor ce urmeaza a fi descentralizate si nici ratiunea pentru care anumite componente urmeaza sa fie descentralizate, iar altele nu (expunerea de motive a legii necuprinzand informatii in acest sens), iar, pe de alta parte, controlul exercitat de administratia publica centrala, datorita modului generic de redactare a textului, urmeaza sa vizeze nu numai activitatea structurii nou-create, ci si pe cea a unor autoritati ale administratiei publice locale.

109. In consecinta, Curtea constata ca titlul II al legii supuse controlului nu respecta exigentele constitutionale care privesc calitatea legii, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii, astfel incat destinatarul normei nu cunoaste regimul juridic al institutiilor/autoritatilor care urmeaza a fi reorganizate, cu consecinte grave asupra organizarii si functionarii noilor structuri, si nici nu se cunosc exact activitatile caror institutii/autoritati publice sunt supuse controlului, verificarii sau monitorizarii. Or, este de principiu ca legea trebuie sa fie clara, precisa si previzibila; mai mult, avand in vedere importanta domeniului supus reglementarii, aceste cerinte trebuie sa fie respectate cu strictete pentru a nu determina o interpretare si aplicare divergenta a normei pe intreg teritoriul statului. Toate acestea demonstreaza o lipsa de coerenta a reglementarilor prezentate in raport cu cadrul juridic preexistent.

 

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.