Telefon: +4.0722.556.897

B) Titlul III - Masuri de descentralizare in domeniul culturii

110. Legea supusa controlului de constitutionalitate prevede un numar de 24 de atributii in sarcina directiilor judetene pentru cultura, respectiv a municipiului Bucuresti. Acestea sunt, in principal, preluari cu adaptarile impuse de noul cadru legislativ ale atributiilor actualelor directii pentru cultura judetene, care se regasesc atat in Hotararea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 22 februarie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si in alte acte normative, spre exemplu, Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 828 din 9 decembrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006, cu modificarile ulterioare, sau Legea muzeelor si colectiilor publice nr. 311/2003, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 15 noiembrie 2006, cu modificarile ulterioare.

111. Curtea observa ca legea supusa controlului de constitutionalitate modifica, sub aspectul competentelor, in mod expres, doar Legea nr. 422/2001, republicata, cu modificarile ulterioare, si Ordonanta Guvernului nr. 43/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In aceste conditii si in lipsa unor norme exprese de modificare/abrogare, dupa caz, Curtea constata ca unele acte normative de reglementare primara fie au cunoscut modificari/abrogari implicite, fie exista un paralelism legislativ [spre exemplu, emiterea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru siturile arheologice este reglementata deopotriva de art. 2 lit. p) din cap. I al titlului III, cat si de art. 13 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 43/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare].

112. Cap. III din titlul III al legii modifica Legea nr. 422/2001, republicata, cu modificarile ulterioare, in vederea realizarii corelarilor determinate de reorganizarea directiilor judetene pentru cultura, respectiv a municipiului Bucuresti si de atributiile conferite acestora, cu consecinte si in privinta unor proceduri ca, de exemplu, clasarea/declasarea monumentelor istorice. In acest sens, s-a prevazut prin articolul unic pct. 12 al capitolului mentionat, care modifica art. 34 din Legea nr. 422/2001, republicata, cu modificarile ulterioare, reorganizarea comisiilor zonale ale monumentelor istorice in comisii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe langa directiile judetene pentru cultura, respectiv a municipiului Bucuresti, ca organisme stiintifice de specialitate ale Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, fara personalitate juridica, cu rol consultativ in domeniul protejarii monumentelor istorice. O concluzie logica a reorganizarii comisiilor zonale in comisii judetene, in conditiile noii legi, ar fi multiplicarea numarului de comisii ca efect al descentralizarii, de la un numar de douasprezece (a se vedea art. 1 si 7 din Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr. 2.173/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 15 aprilie 2013) la un numar de patruzeci si doua, insa, in continuare se observa ca acelasi articol unic pct. 12 al capitolului mentionat, prin modificarile aduse art. 34 alin. (2)-(5) din Legea nr. 422/2001, republicata, cu modificarile ulterioare, se refera in continuare la organizarea comisiilor zonale, colaborarea cu comisiile zonale, componenta comisiilor zonale sau atributiile comisiilor zonale.

113. Prin urmare, Curtea constata ca titlul III al legii criticate nu respecta exigentele constitutionale ale art. 1 alin. (5) prin prisma faptului ca, pe de o parte, opereaza modificari/completari/abrogari implicite ale cadrului normativ in vigoare, iar, pe de alta parte, reglementeaza in mod confuz problema directiilor judetene pentru cultura, respectiv a municipiului Bucuresti, destinatarul normei necunoscand daca subzista in continuare comisiile zonale, daca noile comisii judetene infiintate au competente la nivelul judetului sau, desi judetene, au competente zonale.

 

C) Titlul IV - Masuri de descentralizare in domeniul turismului

114. Modificarea operata art. 20 alin. (1) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare, se refera la acordarea unui rol deliberativ consiliului judetean in privinta omologarii traseelor turistice si a partiilor de schi, mentinandu-se atributia consiliului local de a participa la aceasta activitate [noul text al art. 20 alin. (3) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare].

115. Totusi, art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare, recent modificat prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 282/2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/2010 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 677 din 4 noiembrie 2013, prevede ca "Omologarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement, precum si a traseelor turistice montane se face de catre Autoritatea Nationala pentru Turism impreuna cu consiliile judetene pe raza carora se afla acestea, conform procedurilor elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism si aprobate prin hotarare a Guvernului". In prezent, in completarea acestei norme, art. 20 alin. (1) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 prevede ca atat consiliile judetene, cat si cele locale participa la omologarea traseelor turistice si a partiilor de schi.

116. Asadar, Curtea constata existenta in cuprinsul aceluiasi act normativ a doua reglementari cu caracter antinomic - daca la art. 13 omologarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement, precum si a traseelor turistice montane se face de catre Autoritatea Nationala pentru Turism impreuna cu consiliile judetene pe raza carora se afla acestea, la art. 20 alin. (1) lit. d) aceeasi activitate se realizeaza si de catre consiliile judetene.

117. In consecinta, Curtea constata ca, in privinta activitatii mentionate, ambele autoritati capata rol decizional; or, pentru realizarea aceleiasi activitati, doua autoritati ale administratiei publice nu pot avea, deopotriva, competente decizionale. Acest lucru ar echivala cu un arbitrariu, in sensul ca autoritatea centrala si locala vor actiona in mod concurent. Mai mult, aceeasi activitate nu poate, in acelasi timp, sa tina atat de competenta decizionala a autoritatii administratiei publice centrale, cat si de cea locala. De aceea, legiuitorul ar fi trebuit sa reglementeze intr-un mod clar, precis si previzibil conditiile in care se exercita activitatea mentionata, precum si autoritatile publice implicate in realizarea sa.

118. Legea supusa controlului de constitutionalitate modifica art. 20 alin. (1) lit. g) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare, in sensul ca, dupa caz, consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti autorizeaza functionarea pensiunilor, activitatile ghizilor de turism, centrele de informare si promovare turistica, structurile de primire turistica si unitatile de alimentatie publica situate in unitatile administrativ-teritoriale si in statiuni turistice, in conditiile legii.

119. In acest context, se impune a se stabili daca autorizarea functionarii pensiunilor, respectiv a structurilor de primire turistica si a unitatilor de alimentatie publica situate in unitatile administrativ-teritoriale si in statiuni turistice sunt operatiuni juridice distincte sau este vorba de o necorelare terminologica.

120. Astfel, Curtea procedeaza la o analiza a solutiei legislative preconizate in privinta art. 20 alin. (1) lit. g) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare, raportat la urmatoarele dispozitii normative:

- art. 2 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare, referitor la definitia structurii de primire turistica;

- art. 1 si art. 4 alin. (4) si (8) din Hotararea Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licentelor si brevetelor de turism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 866 din 23 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la institutia publica responsabila in domeniul turismului de a elibera certificate de clasificare pentru structurile de primire turistice, respectiv la procedura eliberarii autorizatiei provizorii de functionare pentru structurile de primire turistice;

- art. 2 lit. b) si c) din Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 si 353 bis din 14 iunie 2013;

- art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 843/1999 privind incadrarea pe tipuri a unitatilor de alimentatie publica neincluse in structurile de primire turistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 21 octombrie 1999;

- art. 268 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;

- art. 17 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la procedura de autorizare a functionarii.

121. Astfel, Curtea constata ca structurile de primire turistica si unitatile alimentare (indiferent daca au sau nu functie turistica) vor fi autorizate de consiliul judetean. "Procedura autorizarii" pare a fi o chestiune diferita de procedura eliberarii autorizatiei provizorii de functionare si a certificatului de clasificare, aceste din urma operatiuni fiind la indemana institutiei publice responsabile in domeniul turismului, de procedura de autorizare a functionarii prevazute de Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si de autorizatia privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica; asadar, "procedura autorizarii" prevazuta de noua reglementare apare ca fiind una complementara procedurilor de autorizare anterior mentionate. Mai mult, din textul legii criticate, intrucat se trateaza distinct pensiunea de structura de primire turistica, rezulta ca, prin derogare de la Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, autorizatia de functionare a pensiunilor nu se va mai emite de Oficiul Registrului Comertului, ci de consiliul judetean, chiar daca si pensiunea este o structura de primire turistica.

122. Rezulta in mod evident ca norma este lipsita de previzibilitate prin generalizarea unor termeni carora legislatia in materie le acorda un inteles exact, propriu, nesusceptibil de interpretari. Relativizarea sensului juridic al termenilor folositi determina aparitia unor notiuni improprii care nu se mai integreaza in domeniul legislativ reglementat, destinatarul normei fiind pus in situatia de a nu mai cunoaste obligatiile legale care ii incumba, ceea ce creeaza premisele aplicarii discretionare a legii de catre autoritatile publice.

123. Cu privire la ghizii de turism, Curtea constata ca, in prezent, art. 2 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 21 martie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca cetatenii romani pot exercita profesia de ghid de turism daca poseda un atestat de ghid de turism eliberat de Ministerul Turismului, in baza certificatului de calificare obtinut in urma absolvirii unui curs de calificare la Centrul National de Invatamant Turistic (C.N.I.T.) sau la alte institutii autorizate din Romania. Norma supusa controlului se refera insa la autorizarea activitatii ghizilor de turism, si nu la o eventuala autorizare a exercitarii profesiei de ghid. Asadar, se ridica problema de a stabili daca ghidul de turism atestat trebuie sa obtina si o autorizatie pentru activitatile pe care le presteaza sau este doar o lipsa de rigoare legislativa si textul se refera la faptul ca atestatul de ghid de turism este inlocuit cu o autorizatie emisa de consiliul judetean. In aceste conditii, Curtea constata ca legiuitorul opereaza cu o terminologie neunitara, contrar unei bune tehnici legislative.

124. In privinta centrelor nationale de informare si promovare turistica, conform Hotararii Guvernului nr. 9/2013 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 18 ianuarie 2013, cu modificarile ulterioare, coroborate cu Normele metodologice privind acreditarea centrelor nationale de informare si promovare turistica, aprobate prin Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 1.096/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 658 din 18 septembrie 2008, Curtea observa ca acestea sunt acreditate de catre Autoritatea Nationala pentru Turism, la cererea consiliilor locale si consiliilor judetene in subordinea carora acestea functioneaza. Tot notiunile de "national" si "acreditare" sunt utilizate si in art. 10 din Hotararea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 613 din 20 august 2008, cu modificarile si completarile ulterioare. Rezulta ca, potrivit noului text, s-ar putea infiinta si centre de informare si promovare turistica locale si ca ele vor fi autorizate distinct de procedura acreditarii in privinta centrelor nationale.

125. Cu privire la reglementarea atributiei de la lit. i), Curtea constata ca, potrivit acesteia, consiliul judetean asigura clasificarea structurilor de primire turistica potrivit legislatiei in vigoare, in conditiile legii. In prezent, potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din Hotararea Guvernului nr. 9/2013, cu modificarile ulterioare, clasificarea structurilor de primire turistice este realizata de Autoritatea Nationala pentru Turism. Verbul "a asigura" inseamna "a oferi o garantie pentru infaptuirea unui lucru; a face ca infaptuirea sa fie sigura; a pregati ceva in mod sigur, durabil; a garanta". In aceste conditii, Curtea nu poate aprecia daca actiunea sau decizia nemijlocita de clasificare continua sa apartina Autoritatii Nationale pentru Turism sau este preluata de consiliul judetean.

126. Referitor la atributia consiliului judetean prevazuta la lit. j), potrivit careia acesta "autorizeaza activitatile de agrement nautic, activitatile turistice pe plaja si activitatile ecoturistice, in conditiile legii", Curtea, analizand art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Marii Negre si controlul activitatilor desfasurate pe plaja, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 220 din 10 martie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 274/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si Normele metodologice privind autorizarea plajelor in scop turistic, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si turismului nr. 1.204/2010, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 236 din 14 aprilie 2010, constata ca notiunea de "activitati turistice pe plaja" este ambigua, neputandu-se cunoaste, in mod cert, daca norma se refera fie la eliberarea autorizatiei turistice pentru plaja, caz in care aceasta se va acorda de consiliul judetean, fie la autorizarea unor activitati turistice suplimentare, neprecizate, pe plaja, distinct de cele la care ar fi indreptatit utilizatorul, si anume titularul autorizatiei turistice pentru plaja.

127. Nu in ultimul rand, Curtea, cu referire la activitatea consiliilor locale, constata ca, in mod recurent, se ridica problema competentei infiintarii de centre de informare turistica in localitatile cu activitate turistica (de interes national/local) in conditiile in care reglementarile in vigoare mentionate anterior se refera la centrele nationale de informare si promovare turistica.

128. Cele expuse mai sus denota grave probleme de tehnica legislativa cu repercusiuni asupra calitatii legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autoritati ale administratiei publice centrale sau locale neputand cunoaste, in mod obiectiv si rational, conduita pe care trebuie sa o adopte in raport cu ipoteza normativa echivoca a legii. O atare modalitate de redactare a textului creeaza premisele unei aplicari discretionare a legii de catre autoritatile publice in dauna persoanelor fizice sau juridice, dupa caz, si infrangerea art. 1 alin. (5) din Constitutie, demonstrand o lipsa de coerenta a reglementarilor prezentate in raport cu cadrul juridic preexistent.

 

D) Titlul V - Masuri de descentralizare in domeniul invatamantului preuniversitar

129. Titlul V al legii supuse controlului de constitutionalitate mentine numai Palatul National al Copiilor ca unitate conexa a Ministerului Educatiei Nationale, in timp ce palatele si cluburile copiilor si elevilor sunt excluse din aceasta categorie, fara insa, a se stabili subordonarea acestora fata de vreo autoritate publica, ci doar faptul ca sunt in finantarea autoritatilor administratiei publice locale [art. I pct. 2 al titlului V]. Transferul acestora la nivelul autoritatilor administratiei publice locale nu este reglementat in mod explicit, ci rezulta doar pe cale de interpretare a dispozitiilor art. I pct. 6 referitor la modificarea art. 112 alin. (2)-(4) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede ca terenurile si cladirile apartinand cluburilor copiilor si elevilor fac parte din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, in administrarea consiliilor locale, iar cele ale palatelor copiilor din domeniul public al judetului sau al municipiului Bucuresti, in administrarea consiliilor judetene sau al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, art. I pct. 7 referitor la introducerea alin. (3^1) in cadrul art. 259 din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza numirea directorilor unitatilor destinate activitatilor extracurriculare si art. II referitor la transferul de bunuri realizat in conditiile anexei nr. 3 la lege.

130. Modificarea art. 259 din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, vizeaza procedura de numire a "directorilor unitatilor destinate activitatilor extracurriculare transferate la nivelul autoritatilor administratiei publice locale", fara a se mentiona titularul dreptului de numire in functie, spre deosebire de celelalte alineate ale art. 259 din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevad in mod expres titularul dreptului de a numi in functie.

131. Art. II din titlul V cuprinde o terminologie improprie, intrucat echivaleaza unitatile de invatamant pentru activitati extrascolare (palatele si cluburile copiilor) cu bunurile imobile in care acestea isi desfasoara activitatea. Or, unitatile de invatamant au un regim juridic propriu, reglementat prin Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si nu se confunda cu bunurile imobile mentionate mai sus, astfel incat reglementarea transferului intradomenial al unitatilor de invatamant este inadecvata; transferul ar putea privi, eventual, bunurile acestora.

132. In consecinta, impreciziile mentionate afecteaza calitatea reglementarii normative a titlului V al legii criticate, ceea ce atrage incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie.

 

E) Titlul VI - Masuri de descentralizare in domeniul mediului si schimbarilor climatice

133. Curtea remarca faptul ca sub titlul "Masuri de descentralizare in domeniul mediului si schimbarilor climatice" se releva o reglementare eterogena, care reuneste modificari si completari ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, norme distincte referitoare la directiile judetene pentru protectia mediului, norme distincte referitoare la pescuit si acvacultura, modificari si completari ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, modificari si completari, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 274/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, modificari si completari ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 404/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

134. Examinand textul art. 5 din capitolul III al titlului analizat, Curtea constata o reglementare cel putin contradictorie: pe de o parte, alin. (1) al art. 5 prevede infiintarea structurilor pentru pescuit si acvacultura cu preluarea personalului structurilor teritoriale aflate in subordinea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in cadrul aparatului de specialitate al consiliilor judetene, fara distinctie sau derogare, iar, pe de alta parte, alin. (2) prevede ca pot fi infiintate astfel de structuri in judetele in care nu exista structuri teritoriale. Asadar, problema care se ridica in acest caz consta in a sti cate astfel de structuri vor exista (pentru ca, in acelasi timp, acestea "se infiinteaza" si "pot fi infiintate"), mai ales ca acelasi text al art. 5 alin. (2) impune si "incadrarea in numarul total de posturi ocupate, la data intrarii in vigoare a prezentei legi".

135. Modificarile si completarile aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ca si ale Ordonantei de urgenta ale Guvernului nr. 107/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 404/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta consecinta trecerii plajelor cu destinatie turistica "in administrarea autoritatilor administratiei publice locale". Problema pe care o ridica modul de redactare a acestor modificari (capitolele V, VI si VII ale titlului analizat) consta in lipsa de precizie, claritate si previzibilitate a ipotezei normei juridice in raport cu anexa nr. 6 la lege, intrucat nu se intelege daca in privinta plajelor identificate in anexa are loc o trecere a acestora din domeniul public al statului in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale sau numai constituirea unui drept de administrare in favoarea autoritatilor administratiei publice locale.

136. Pentru cele de mai sus expuse, Curtea constata incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie si cu privire la acest titlu al legii.

 

F) Titlul VII - Masuri de descentralizare in domeniul sanatatii

137. Noul text al art. 12 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca "pe langa directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti functioneaza, ca activitati" centrele de diagnostic si tratament si centrele medicale, precum si centrele judetene de intretinere si reparare a aparaturii medicale si policlinicile cu plata. Este o preluare a solutiei de principiu a dispozitiilor poz. A) pct. I.1. din anexa nr. 2 (Lista cuprinzand unitatile cu personalitate juridica aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sanatatii) din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 2 martie 2010, fara, insa, a se preciza daca aceste unitati se organizeaza in subordinea directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, ci "pe langa" acestea. Asadar, notiunea folosita este improprie sub aspectul pozitionarii administrative a centrelor de diagnostic si tratament si centrelor medicale, precum si a centrelor judetene de intretinere si reparare a aparaturii medicale si a policlinicilor cu plata.

138. Prin modificarile aduse art. 17^1 din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se prevede autoritatea competenta sa numeasca "conducatorii" directiilor de sanatate publica, textul prevazand doar ca acestia sunt numiti in conditiile legii. De asemenea, s-a inlaturat termenul de 30 de zile in care directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct care se afla in stare de incompatibilitate sau in conflict de interese era obligat sa inlature motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese, care ar fi atras rezilierea de plin drept a contractului de management. Noul act normativ nu prevede sanctiunea aplicabila "conducatorilor" directiilor de sanatate publica de la data aparitiei conflictului de interese/incompatibilitatii. Chiar daca acestia sunt supusi evaluarii conflictelor de interese/incompatibilitatii potrivit prevederilor generale in materie, respectiv Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificarile ulterioare, efectele juridice ale raportului de evaluare de constatare a conflictului de interese/incompatibilitatii sunt imprecis reglementate, in sensul absentei sanctiunii.

139. Asadar, caracterul imprecis si vag al reglementarii determina incertitudini juridice cu privire la structura directiilor de sanatate publica judetene si la statutul "conducatorilor" acestora, incalcandu-se, astfel, art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la calitatea legii.

 

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.