Telefon: +4.0722.556.897

G) Titlul VIII - Masuri de descentralizare in domeniul tineretului si sportului

140. Curtea constata ca articolul unic alin. (7) din capitolul I al titlului VIII din legea criticata, potrivit caruia "Casele de cultura ale studentilor, salile de sport si cluburile sportive care functioneaza pe raza unitatilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul public al acestora si sunt administrate de consiliile judetene, respectiv de consiliile locale, dupa caz, (...)", cuprinde o terminologie improprie. Astfel, casele de cultura ale studentilor si cluburile sportive sunt institutii publice cu personalitate juridica in subordinea Autoritatii Nationale pentru Tineret si in coordonarea Agentiei pentru Sprijinirea Studentilor [art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 801/2004 privind organizarea si functionarea caselor de cultura ale studentilor si a Complexului Cultural Sportiv Studentesc "Tei", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 488 din 31 mai 2004], respectiv persoane juridice, infiintate ca institutii publice in subordinea organelor administratiei de stat [art. 29 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare]. Or, institutiile publice nu pot face parte din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, ci eventual bunurile acestora.

141. Legea nu dispune cu privire la subordonarea caselor de cultura ale studentilor. De asemenea, nedispunandu-se nimic cu privire la Complexul Cultural Sportiv Studentesc "Tei" acesta ramane in continuare in subordinea Autoritatii Nationale pentru Tineret si in coordonarea Agentiei pentru Sprijinirea Studentilor (a se vedea si Hotararea Guvernului nr. 801/2004).

142. Referitor la numirea conducatorilor directiilor judetene pentru sport si tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, Curtea observa ca nu este indicat titularul dreptului de numire. In actuala reglementare, conform art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2010 privind unele masuri de reorganizare a activitatilor de tineret si sport, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 22 iulie 2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 268/2011, coroborat cu art. 4 din Hotararea Guvernului nr. 776/2010 privind organizarea si functionarea directiilor judetene pentru sport si tineret, respectiv a Directiei pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 9 august 2010, conducerea directiilor judetene pentru sport si tineret, respectiv a Directiei pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti este asigurata de un director executiv numit in conditiile legii prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret.

143. Atributiile acestor directii sunt prevazute la articolul unic alin. (5) al capitolului I din titlul VIII al legii supuse controlului de constitutionalitate. Curtea observa ca lit. o) si s) ale acestui text contin aceeasi solutie legislativa, ele repetandu-se, ceea ce este inadmisibil intr-o buna tehnica legislativa.

144. Caracterul lacunar si vag al reglementarii este de natura a atrage incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la calitatea legii. Nu in ultimul rand, Curtea sesizeaza neglijenta nepermisa in redactarea unui act normativ cu referire directa la repetarea in cadrul aceluiasi articol al legii a unei atributii a directiilor judetene pentru sport si tineret, respectiv a municipiului Bucuresti,

 

H) Titlul IX - Masuri de descentralizare in domeniul transporturilor

145. Teza intai a art. 1 alin. (1) din cadrul titlului IX reglementeaza posibilitatea transferului cu titlu gratuit din proprietatea privata a statului in proprietatea privata a municipiului Bucuresti, la cererea autoritatii publice locale competente, a pachetului de actiuni pe care statul roman il detine la S.C. Metrorex - S.A. din Bucuresti. Metrorex este organizata ca societate comerciala pe actiuni, care, potrivit art. 1 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 482/1999 privind infiintarea Societatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A., publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 24 iunie 1999, desfasoara, in principal, activitati de interes public si strategic. Actionarul Metrorex este statul, care detine 100% din actiunile acestei societati, iar Metrorex se afla in subordinea Ministerului Transporturilor.

146. Trecerea actiunilor acestei societati in proprietatea privata a municipiului Bucuresti nu reprezinta o masura de descentralizare in sensul art. 2 lit. l) din Legea-cadru nr. 195/2006, potrivit caruia descentralizarea reprezinta transferul de competenta administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul privat. Or, vanzarea de actiuni sau, cum este in cazul de fata, trecerea cu titlu gratuit a acestora in proprietatea privata a unei unitati administrativ-teritoriale reprezinta mai degraba un act de dispozitie cu privire la capitalul social al societatii, dar, in niciun caz, o asemenea operatiune juridica, care pana la urma se supune regimului general al societatilor, astfel cum acestea sunt reglementate in Legea societatilor nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate intruni elementele constitutive ale unei masuri de descentralizare. Actele de dispozitie cu privire la vanzarea/cesionarea actiunilor Metrorex nu tin de competenta de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publica/privata a statului, care apartine, in mod exclusiv, Guvernului. Numai acesta are competenta de a emite un act individual, pe calea unei hotarari, adoptate in temeiul art. 108 din Constitutie, care sa vizeze o astfel de transmitere a dreptului de proprietate.

147. Asadar, Curtea constata ca exista o necorelare terminologica intre titlul legii si denumirea titlului IX, pe de o parte, si continutul normativ concret al art. 1 din titlul IX, ceea ce echivaleaza cu o incalcare a prevederilor art. 41 si art. 56 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, contrar art. 1 alin. (5) din Constitutie. In fine, Curtea retine ca este de la sine inteles faptul ca titlul reglementarii orienteaza intregul act normativ, neputandu-se, precum in cazul de fata, disimula crearea premiselor necesare transferului cu titlu gratuit al unor actiuni intr-o masura de descentralizare.

148. Analiza dispozitiilor de mai sus demonstreaza o deviere a legiuitorului de la urmatoarele texte legale din materia tehnicii legislative:

- art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia "(1) Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. [...]";

- art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede ca "Actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care:

a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla in conexiune; [...]";

- art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit caruia "(1) Actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, (...)";

- art. 37 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000, conform caruia "(1) In limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni.

(2) Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.";

- art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit caruia "(1) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic.";

- art. 56 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, care prevede ca "(2) Titlurile, capitolele si sectiunile se denumesc prin exprimarea sintetica a reglementarilor pe care le cuprind.".

 

(2.3) Critici referitoare la incalcarea art. 102 alin. (1) din Constitutie cu privire la rolul Guvernului

149. Autorii obiectiei de neconstitutionalitate considera ca legea criticata nu este de natura sa determine asigurarea coerenta a conducerii generale a administratiei publice. Astfel cum s-a aratat la paragrafele 94-148 ale prezentei decizii, reglementarea sufera sub aspectul coerentei si al corelarii cu ansamblul actelor normative incidente in materie.

150. Cat priveste, insa, modul in care Guvernul intelege sa isi exercite competenta sa proprie de realizare a politicii interne a tarii si a conducerii generale a administratiei publice, Curtea constata ca o asemenea analiza vizeaza mai mult aspecte de oportunitate a masurilor pe care Guvernul a inteles sa le reglementeze prin legea criticata; or, controlul acestora excedeaza rolului si misiunii Curtii Constitutionale.

 

(2.4) Critici cu privire la incalcarea art. 120-122 din Constitutie referitoare la administratia publica locala (Principii de baza, Autoritati comunale si orasenesti, Consiliul judetean)

151. Prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003, Curtea Constitutionala s-a pronuntat din oficiu, in temeiul art. 144 [devenit, dupa revizuirea si republicarea Constitutiei, art. 146] lit. a) teza a doua din Constitutie, asupra unei initiative de revizuire a Constitutiei, prilej cu care a stabilit ca "includerea exclusiva in Constitutie a principiului deconcentrarii administrative elimina posibilitatea coexistentei sale cu principiul descentralizarii, care vizeaza nu doar autoritatile administratiei publice locale, ci si serviciile publice. In aceste conditii, Curtea Constitutionala apreciaza ca redactarea art. 119 urmeaza sa sufere o modificare, in sensul supunerii administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale atat principiului deconcentrarii, cat si celui al descentralizarii administratiei publice, una dintre formele de manifestare a acestui principiu fiind autonomia locala".

152. In consecinta, ca urmare a deciziei Curtii, textul constitutional a fost modificat prin Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constitutiei Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, ceea ce inseamna ca in sistemul constitutional romanesc cele doua concepte pot coexista, neexcluzandu-se reciproc.

153. Noile competente prevazute de legea supusa controlului de constitutionalitate si transferate autoritatilor publice locale urmeaza sa fie exercitate, direct sau indirect, de consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz. Consiliul judetean este definit la art. 122 alin. (1) din Constitutie ca fiind "[...] autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean". Aceasta prevedere constitutionala este completata prin dispozitiile art. 91 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr. 433 din 26 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 303 din 8 mai 2009), care la alin. (1) prevede atributiile consiliului judetean, acestea constand in:

a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean;

b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului;

c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului;

d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala;

f) alte atributii prevazute de lege.

154. Asadar, consiliul judetean are atributii in gestionarea serviciilor publice din subordine, sens in care, conform art. 91 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean, sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase, emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si acorda consultanta in domenii specifice, in conditiile legii, unitatilor administrativ-teritoriale din judet, la cererea acestora.

155. In legatura cu art. 122 din Constitutie privind consiliul judetean, Curtea a constatat in jurisprudenta sa ca "textul respectiv confera acestuia "coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean" si prevede ca "functioneaza in conditiile legii", ceea ce nu este incompatibil cu obligatia de a organiza un serviciu public de interes judetean, stabilita printr-un act normativ cu putere de lege. Acest serviciu intereseaza in mod evident si consiliile comunale si orasenesti, intrucat asigura protectia plantelor si carantina fitosanitara in intregul judet, respectiv in municipiul Bucuresti" (Decizia nr. 347 din 18 decembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 29 ianuarie 2002).

156. In aceste conditii, Curtea constata, de principiu, ca transferul competentelor exercitate de ministere/organe de specialitate ale administratiei publice centrale fie in sarcina consiliului judetean, fie in cea a consiliului local nu este contrar art. 120-122 din Constitutie.

157. In continuare, Curtea retine ca transferul competentelor la nivelul autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa aiba in vedere capacitatea administrativa a acestora de a gestiona competentele astfel transferate. "Documentul strategic privind masurile necesare accelerarii procesului de regionalizare-descentralizare in Romania 2013-2016" precizeaza ca, de principiu, transferul unor atributii la nivelul autoritatilor administratiei publice ale comunelor, oraselor, municipiilor a vizat administrarea unor bunuri (plaje cu destinatie turistica, cluburile copiilor, elevilor si cele sportive scolare), in timp ce competentele structurilor care au fost descentralizate, dat fiind ca isi exercita, in prezent, atributiile la nivel judetean, s-au realizat, in principal, la nivelul autoritatilor publice ale judetului/municipiului Bucuresti.

158. O atare abordare nu este, in principiu, de natura sa incalce art. 120-122 din Constitutie, cu conditia ca legiuitorul sa ia in calcul capacitatea administrativa efectiva si reala a unitatilor administrativ-teritoriale de a-si gestiona competentele transferate.

159. Curtea observa ca, potrivit art. 2 lit. l) din Legea-cadru nr. 195/2006, descentralizarea reprezinta transferul de competenta administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul privat. Cu alte cuvinte, descentralizarea are la baza recunoasterea interesului local, distinct de cel national, unitatile administrativ-teritoriale dispunand de structuri organizatorice, functionale si un patrimoniu propriu, afectat interesului local.

160. In consecinta, o lege avand ca obiect de reglementare descentralizarea unor competente exercitate de ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale trebuie sa se circumscrie, in mod cumulativ, urmatoarelor obiective principale:

a) un transfer de competenta administrativa de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale, in sensul ca unele competente ale serviciilor publice deconcentrate ale unor ministere si organe ale administratiei publice centrale - servicii realizate, asadar, prin propriile structuri de specialitate din teritoriu - vor fi exercitate de structuri aflate in subordinea autoritatilor administratiei publice locale. In consecinta, serviciile publice deconcentrate de la nivelul administratiei publice centrale, structuri care indeplinesc atributii de putere publica (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009), isi vor inceta activitatea, care va fi preluata de noile entitati organizate la nivelul administratiei publice locale. Acest transfer trebuie, desigur, dublat si de unul de bunuri, pentru ca noile structuri sa isi poata desfasura in mod eficient activitatea, fara ca un asemenea transfer sa excedeze scopului urmarit;

b) un transfer de competenta financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale pentru ca noile structuri sa isi poata sustine activitatea din punct de vedere financiar.

161. Legea criticata prevede un transfer de competenta administrativa de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale in domeniul agriculturii, culturii, turismului, invatamantului preuniversitar, mediului si schimbarilor climatice, sanatatii, precum si in cel al tineretului si sportului. De principiu, un transfer de competenta la nivelul autoritatilor administratiei publice locale nu este contrar art. 120-122 din Constitutie, insa, o atare operatiune juridica trebuie sa respecte art. 1 alin. (5) din Constitutie, respectiv cadrul stabilit prin Legea-cadru nr. 195/2006, precum si cerintele de claritate, precizie si previzibilitate a legii. Or, cazul de fata demonstreaza o abordare izolata a textelor constitutionale, fara a exista o viziune unitara de analiza si aplicare a acestora. De asemenea, un transfer de competenta financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale pentru a acoperi costurile financiare pe care le implica acest proces.

162. Curtea retine ca in prealabil adoptarii legii a fost emisa, inca din anul 2009, Hotararea Guvernului nr. 961/2009 privind aprobarea Ghidului-cadru pentru elaborarea standardelor minime de calitate si a standardelor minime de cost pentru serviciile publice descentralizate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 596 din 28 august 2009, care reprezinta cadrul general in aceasta materie. Pe baza acesteia Guvernul ar fi trebuit sa fi adoptat, in prealabil angajarii raspunderii sale asupra legii criticate, standardele de cost in privinta domeniilor vizate de lege (a se vedea si paragraful 100 al prezentei decizii) pentru a cunoaste cuantumul acestor costuri. In lipsa aprobarii standardelor de costuri, transferul de competenta financiara apare ca fiind unul iluzoriu.

163. Curtea, analizand art. I si XI din titlul X al legii criticate, ajunge la concluzia potrivit careia, de principiu, ca masura tranzitorie, pentru anul 2014 finantarea cheltuielilor descentralizate se face din sumele aferente finantarii structurilor deconcentrate, sume prevazute in bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat pe anul 2014. Incepand cu anul 2015 urmeaza, insa, sa se aplice pe deplin art. 6 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

164. De asemenea, Curtea observa ca autoritatile administratiei publice locale, si anume consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pot stabili taxe/tarife pentru serviciile prestate de catre institutiile publice descentralizate [spre exemplu, art. 2 alin. (3) si (4) din titlul II, art. III din titlul IV, art. I pct. 10 din capitolul I al titlului VII, articolul unic alin. (6) al capitolului I din titlul VIII], pentru a sustine, in final, efortul financiar al bugetului local ocazionat de preluarea acestora. Insa, Curtea constata ca legiuitorul a prevazut faptul ca taxele si tarifele astfel stabilite nu sunt in sine de ajuns pentru o asemenea sarcina si a reglementat, nu ca exceptie, ci ca regula, alimentarea bugetelor locale din bugetul de stat (a se vedea art. I din titlul I al legii cu referire la modificarea art. 6 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare).

165. Cu privire la finantarea activitatilor descentralizate, Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca "actele normative criticate cuprind unele dispozitii ce denota preocuparea pentru asigurarea conditiilor materiale de functionare a serviciilor trecute la consiliile judetene si la Consiliul General al Municipiului Bucuresti, inclusiv trecerea patrimoniului, posibilitatea de a se stabili tarife pentru serviciile prestate etc. In ceea ce priveste volumul surselor de finantare, care in realitate este motivul criticii de constitutionalitate, Curtea constata ca aceasta nu este o problema de constitutionalitate, ci de legiferare" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 347 din 18 decembrie 2001, anterior citata).

166. Fara a reveni asupra acestei jurisprudente, Curtea retine ca, in cauza de fata, modul de reglementare a textelor supuse controlului de constitutionalitate nu asigura ab initio suficiente resurse financiare realizarii in bune conditii a competentelor descentralizate. Sustinerea acestora trebuie realizata din bugetele locale si numai in mod exceptional din bugetul de stat; in caz contrar, asa cum se intampla in cauza de fata, descentralizarea functionala a competentelor nu si-ar mai gasi ratiunea, autoritatile publice locale nemaifiind cointeresate in buna administrare a activitatilor aferente competentelor descentralizate. Tocmai de aceea Legea-cadru nr. 195/2006 prevede ca descentralizarea reuneste in mod cumulativ atat aspectul functional, cat si cel financiar.

167. In consecinta, Curtea retine ca, desi legea cuprinde unele masuri ce pot fi subsumate conceptelor de "transfer de competenta administrativa" si "transfer de competenta financiara", lipsa unui transfer coordonat de competenta administrativa si financiara poate avea repercusiuni grave asupra efectivitatii procesului de descentralizare, impiedicand realizarea scopului propus prin reglementarea supusa controlului de constitutionalitate.

 

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.