Telefon: +4.0722.556.897

A) Anexa nr. 1 - Lista bunurilor proprietate publica a statului, aflate in administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale care se transmit in domeniul public al unor unitati administrativ-teritoriale ca urmare a procesului de descentralizare

205. Analizand continutul acestei anexe, prin raportare la prevederile corespunzatoare din legea criticata, respectiv art. 7 din cap. II cuprins in titlul II, Curtea observa ca, desi, in temeiul prevederii legale incidente, "bunurile, prevazute in anexa nr. 1, proprietate privata a statului aflate in administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a serviciilor deconcentrate, institutiilor publice care se reorganizeaza, trec in domeniul privat al judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti (...)", anexa nr. 1 nu contine nicio referire la bunuri proprietate privata a statului. Dimpotriva, in titlul acesteia se face vorbire numai de bunuri proprietate publica a statului, astfel incat, in aceste conditii, ipoteza normei juridice incidente, apare ca fiind lipsita de obiect, determinand o lipsa de claritate, precizie si previzibilitate a normei juridice.

206. In ceea ce priveste individualizarea bunurilor imobile, nu sunt indicate elementele-cadru de descriere tehnica, respectiv suprafetele, numarul de carte funciara, datele cadastrale.

207. Sub aspectul valorii de inventar, exista multe cazuri in care aceasta nu este actualizata. Astfel, valoarea de inventar a unei suprafete de livada de 1.925 mp este de 1 leu (anexa nr. 1, pagina 19, pozitia 9), a unui laborator din caramida in suprafata construita de 240 mp, cu teren aferent de 4.300 mp, este de 13 lei (pagina 23, pozitia 10), a unui teren arabil de 34,07 de ha este de 1 leu (pagina 25 pozitia 2), a unui imobil denumit "casa ciobani" in suprafata de 1.000 mp, cu valoare de inventar de 0 lei (pagina 29, pozitia 6) etc.

 

B) Anexa nr. 2 - Lista bunurilor imobile proprietate publica a statului aferente Ministerului Culturii care se transfera autoritatilor administratiei publice locale ca urmare a procesului de descentralizare

208. Curtea constata, in privinta anexei nr. 2, aceeasi situatie juridica echivoca in privinta bunurilor proprietate privata a statului, la care face referire art. 7, cuprins in cap. II din titlul III, din legea criticata, in sensul ca aceasta prevedere legala nu este in concordanta cu anexa nr. 2, care nu cuprinde nicio distinctie in sensul evidentierii altor bunuri decat cele proprietate publica a statului.

209. In ceea ce priveste individualizarea bunurilor imobile, nu sunt indicate elementele-cadru de descriere tehnica, respectiv suprafetele, numarul de carte funciara, datele cadastrale.

210. De asemenea, Curtea retine ca in titlul anexei nr. 2 sunt utilizati termeni improprii pentru operatiunile juridice care rezulta din insasi continutul anexei in cauza, respectiv, care sunt reglementate de prevederea legala incidenta. Astfel, desi din continutul anexei nr. 2 rezulta ca bunurile sunt in administrarea Ministerului Culturii sau a altor servicii deconcentrate ale acestuia, in titlul acesteia este utilizata sintagma "bunuri (...) aferente Ministerului Culturii", sintagma care nu expliciteaza ce drept real corespunzator dreptului de proprietate publica exercita Ministerului Culturii.

 

C) Anexa nr. 3 - Lista bunurilor aferente care se reorganizeaza in subordinea autoritatilor administratiei publice locale care se transfera acestora, ca urmare a procesului de descentralizare. Palatele Copiilor, Cluburile elevilor si Cluburile sportive

211. Curtea retine si in acest caz o reglementare confuza din punct de vedere a termenilor juridici folositi, de natura a crea o lipsa de certitudine juridica asupra regimului juridic al bunurilor ce fac obiectul legii criticate, in contextul in care titlul anexei nr. 3 se refera la "bunuri aferente care se reorganizeaza in subordinea autoritatilor administratiei publice locale". Or, operatiunea juridica de reorganizare nu vizeaza bunurile, ci persoanele juridice.

212. In ceea ce priveste individualizarea bunurilor imobile, nu sunt indicate elementele-cadru de descriere tehnica, respectiv suprafetele, numarul de carte funciara, datele cadastrale.

213. De asemenea, in cuprinsul anexei, la coloana Denumirea bunului este redata denumirea persoanei juridice care foloseste imobilul respectiv, iar la coloana Persoana juridica de la care se transmite nu rezulta cine este in prezent titularul dreptului de administrare, care poate fi Ministerul Educatiei Nationale sau o alta autoritate publica.

 

D) Anexa nr. 4 - Lista bunurilor proprietate publica a statului aflate in administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, care se transmit in domeniul public al unor unitati administrativ-teritoriale ca urmare a procesului de descentralizare

214. Sub aspectul individualizarii bunurilor, Curtea constata ca anexa nr. 4 cuprinde bunuri imobile, evidentiate cu adresa, valoare de inventar si "numar MFP", (respectiv numarul din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, in sensul Hotararii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare), fara a exista individualizarea cu numar de carte funciara.

 

E) Anexa nr. 5 - Bunuri proprietate privata a statului care fac obiectul descentralizarii. Bunuri proprietate publica a statului care fac obiectul legii descentralizarii

215. Curtea retine ca, in ceea ce priveste bunurile proprietate publica a statului cuprinse in anexa, nu rezulta nici din titlul anexei, nici din cuprinsul acesteia, titularul dreptului de administrare sau situatia juridica actuala a bunului.

216. In ceea ce priveste individualizarea bunurilor imobile, nu sunt indicate elementele-cadru de descriere tehnica, respectiv suprafetele, numarul de carte funciara, datele cadastrale.

217. De asemenea, sub aspectul individualizarii bunurilor, Curtea constata ca descrierea tehnica a bunurilor imobile proprietate privata prevede doar suprafata in hectare, neexistand niciun element de identificare a terenurilor, cu exceptia localitatilor unde se afla acestea. Curtea mai retine ca rubricile din tabel sunt completate selectiv, fara a exista rigoarea caracteristica tehnicii legislative.

 

F) Anexa nr. 6 - Bunuri proprietate publica a statului care fac obiectul legii descentralizarii

218. Sub aspectul individualizarii bunurilor, Curtea constata ca anexa nr. 6, care se refera la anumite plaje cu destinatie turistica situate in judetul Constanta, este singura anexa care identifica bunurile enumerate prin numarul de carte funciara, "numar MFP", fiind de asemenea prevazuta si valoarea de inventar.

 

G) Anexa nr. 7 - A. Lista bunurilor imobile proprietate publica a statului aferente Ministerului Sanatatii care se transfera autoritatilor administratiei publice locale B. Bunurile proprietate privata a statului care fac obiectul legii descentralizarii

219. Sub aspectul individualizarii bunurilor, Curtea constata ca anexa nr. 7 cuprinde bunuri imobile, evidentiate cu adresa, valoare de inventar si "numar MFP", fara a exista individualizarea cu numar de carte funciara.

 

H) Anexa nr. 8 - Lista bunurilor aferente serviciilor publice care se reorganizeaza in subordinea autoritatilor administratiei publice locale care se transfera acestora, ca urmare a procesului de descentralizare

220. Sub aspectul individualizarii bunurilor, Curtea constata ca anexa nr. 8 cuprinde bunuri identificate numai prin "numar MFP" (uneori FN), fara valoarea de inventar si fara a exista individualizarea cu numar de carte funciara.

221. Succinta prezentare a anexelor nr. 1-8, cu raportare la prevederile legii criticate, releva inconsecvente, omisiuni sau contradictii de natura sa afecteze regimul proprietatii publice si private a statului, prin incertitudinea creata sub aspectul operatiunilor juridice si a situatiei bunurilor la care se refera.

222. Astfel, Curtea retine ca lipsa unei distinctii clare a bunurilor din domeniul public al statului si, respectiv, domeniul privat al statului, care fac obiectul trecerii in domeniul public/privat al unitatilor administrativ-teritoriale, lipsa unei precizari clare a regimului juridic al unor bunuri, despre care se arata doar ca sunt "aferente" unor ministere, lipsa unei reglementari clare a insasi masurii juridice dispuse de lege cu privire la unele dintre bunuri, respectiv plajele cu destinatie turistica, astfel cum s-a aratat in mod detaliat mai sus, sunt de natura sa contravina principiului securitatii raporturilor juridice, in componenta sa referitoare la claritatea, precizia si previzibilitatea legii, prin nerespectarea normelor de tehnica legislativa, ceea ce determina afectarea regimului juridic de proprietate publica.

 

(4) Concluzii cu privire la incalcarea, prin masurile de descentralizare si de transfer masiv de proprietate, a dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 120 si art. 136 alin. (2) si (4) din Constitutie

 

(4.1) Jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la art. 1 alin. (5) din Constitutie

223. Curtea, in jurisprudenta sa, a stabilit ca trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii legii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 234 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011) si ca "statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea tuturor legilor si tuturor actelor normative cu aceasta" (Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004), ceea ce inseamna ca acesta "implica, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenta un stat in care se manifesta domnia legii" (Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999). Totodata, principiul securitatii raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentala a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat in mod expres prin dispozitiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala (a se vedea, in acest sens, deciziile nr. 570 din 29 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404 din 18 iunie 2012, nr. 615 din 12 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 6 iulie 2012, nr. 980 si nr. 981 din 22 noiembrie 2012, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 57 si, respectiv, nr. 58 din 25 ianuarie 2013 sau nr. 19 din 22 ianuarie 2013).

224. Curtea a mai retinut ca "principiul legalitatii este unul de rang constitutional" (a se vedea Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009), astfel incat "incalcarea legii are drept consecinta imediata nesocotirea art. 1 alin. (5) din Constitutie, care prevede ca respectarea legilor este obligatorie. Incalcarea acestei obligatii constitutionale atrage implicit afectarea principiului statului de drept, consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constitutie" (a se vedea Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012).

225. Curtea retine ca una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative. In acest sens, Curtea a constatat ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu afecteaza insa previzibilitatea legii (a se vedea, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curtii Constitutionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

226. In privinta incidentei normelor de tehnica legislativa in cadrul controlului de constitutionalitate, Curtea a mai aratat ca desi ele "nu au valoare constitutionala, [...] prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricarui act normativ, a caror respectare este necesara pentru a asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesara" (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, Decizia nr. 447 din 29 noiembrie 2013, citata mai sus, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014). De aceea, "nerespectarea normelor de tehnica legislativa determina aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii" (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 si Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, anterior citate).

227. Se mai retine ca, potrivit jurisprudentei sale, instanta constitutionala este o "institutie fundamentala a statului, cu rol de garant al suprematiei Constitutiei, al statului de drept si al principiului separatiei si echilibrului puterilor" (Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012). Toate acestea presupun, printre altele, competenta Curtii, in limitele Constitutiei, desigur, de a asigura conformitatea intregului fond activ al legislatiei cu normele si principiile fundamentale (Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 478 din 12 iulie 2012).

 

(4.2) Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu privire la notiunile de claritate a legii si securitate a raporturilor juridice

228. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca sintagma "prevazut de lege" inseamna nu doar o anume baza legala in dreptul intern, dar si calitatea legii in cauza: astfel, aceasta trebuie sa fie accesibila si previzibila (a se vedea Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 55, sau Hotararea din 16 februarie 2000, pronuntata in Cauza Amann impotriva Elvetiei, paragraful 50). Curtea a mai stabilit, potrivit jurisprudentei sale constante, ca sintagmele "«prevazute de lege» [...] au legatura [...] cu calitatea legii respective: ele cer accesibilitatea acesteia la persoanele interesate si o formulare destul de precisa pentru a le permite, inconjurandu-se, la nevoie, de sfaturi intelepte, sa prevada, la un nivel rezonabil in imprejurarile cauzei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita actiune" (Hotararea din 8 iunie 2006, pronuntata in Cauza Lupsa impotriva Romaniei, paragraful 32).

229. De asemenea, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit ca principiul securitatii raporturilor juridice decurge implicit din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si constituie unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept. In acest sens sunt hotararile din 6 decembrie 2007, 2 iulie 2009, 2 noiembrie 2010, 20 octombrie 2011 sau 16 iulie 2013, pronuntate in cauzele Beian impotriva Romaniei (nr. 1), paragraful 39, Iordan Iordanov si altii impotriva Bulgariei, paragraful 47, Stefanica si altii impotriva Romaniei, paragraful 31, Nejdet Sahin si Perihan Sahin impotriva Turciei, paragraful 56, respectiv Remuszko impotriva Poloniei, paragraful 92.

230. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a mai statuat ca, odata ce statul adopta o solutie, aceasta trebuie sa fie pusa in aplicare cu claritate si coerenta rezonabile pentru a evita pe cat este posibil insecuritatea juridica si incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de catre masurile de aplicare a acestei solutii [Hotararea din 1 decembrie 2005 pronuntata in Cauza Paduraru impotriva Romaniei, paragraful 92, sau Hotararea din 6 decembrie 2007 pronuntata in Cauza Beian impotriva Romaniei (nr. 1), paragraful 33].

231. De asemenea, jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene a recunoscut in mod implicit necesitatea respectarii asteptarilor legitime ale cetatenilor carora li se adreseaza o reglementare legala, spre exemplu, in Hotararea din 15 iulie 2004, pronuntata in Cauza C-459/02 - Willy Gerekens si Asociatia agricola Procol pentru promovarea comercializarii produselor lactate impotriva Marelui Ducat al Luxemburgului, paragrafele 23 si 24, sau Hotararea din 29 iunie 2010, pronuntata in Cauza C-550/09 - Proces penal impotriva lui E. si F., paragraful 59.

 

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.